SAVAMIHAI

Portalul tau de stiri ce te tine la curent cu pulsul evenimentelor

Thursday
Sep 09th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size

Grile Spiru Haret, DAP, an II, FR

Evaluare utilizator: / 12
Cel mai slabCel mai bun 
DREPT PENAL PARTEA SPECIALÃ 1

MULTIPLE CHOICE

1. Infractiunile de trãdare (art. 155, 156 si 157 C. pen.) au ca subiect activ:
a. numai cetateanul roman;
b. cetãteanul român sau persoana fãrã cetãtenie care domiciliazã pe teritoriul statului român;
c. cetãtean strãin sau persoana fãrã cetãtenie care nu domiciliazã pe teritoriul statului român 


ANS: B

2. Forma de vinovãtie cu care se poate comite infractiunea de trãdare este:
a. intentia directã sau indirectã
b. intentia indirectã
c. intentia directã


ANS: C

3. Trãdarea prin ajutarea inamicului poate fi sãvârsitã numai:
a. în timp de rãzboi
b. în timp de pace
c. în timp de rãzboi si de pace


ANS: A

4. Forma de vinovãtie cu care se poate comite infractiunea de trãdare prin ajutarea inamicului este:
a. intentia directã sau indirectã
b. intentia indirectã
c. intentia directã


ANS: A

5. Forma de vinovãtie cu care se poate comite infractiunea de trãdare prin transmitere de secrete este:
a. intentia directã sau indirectã
b. intentia indirectã
c. intentia directã


ANS: A

6. Forma de vinovãtie cu care se poate comite infractiunea de complot este:
a. intentia directã sau indirectã
b. intentia indirectã
c. intentia directã, calificatã prin scop


ANS: C

7. Obiectul material al infractiunii de omor este reprezentat de:
a. corpul persoanei
b. actiunea ucigãtoare
c. corpul persoanei în viatã

ANS: C

8. Omorul sãvârsit cu premeditare – art. 175 lit. a) C. pen.:
a. implicã o simplã chibzuire anterioarã asupra faptei
b. implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiunii
c. implicã existenta unui interval de timp între luarea hotãrârii de a comite infractiunea si sãvârsirea acesteia, chiar dacã fãptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregãtit-


ANS: B

9. Omorul sãvârsit din interes material – art. 175 lit. b) C. pen.:
a. se poate retine indiferent dacã fãptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmãrit
b. se poate retine si când mobilul omorului a fost gelozia, dacã în urma infractiunii fãptuitorul realizeazã un avantaj material
c. nu se poate retine dacã interesul material urmãrit este legitim


ANS: A

10. Uciderea fratelui mamei reprezintã infractiunea de :
a. omor
b. omor calificat
c. omor deosebit de grav


ANS: B

11. Elementul material al infractiunii de omor se poate realiza:
a. numai prin acte comisive
b. prin acte comisive sau omisive
c. numai prin acte omisive


ANS: B

12. Suprimarea vietii unei persoane grav bolnave la rugãmintea acesteia (eutanasia):
a. nu reprezintã infractiune
b. reprezintã infractiunea de omor
c. reprezintã infractiunea de omor calificat


ANS: B

13. Eroarea cu privire la persoana împotriva cãreia este îndreptatã actiunea ucigãtoare:
a. înlãturã rãspunderea penalã a autorului
b. diminueazã rãspunderea penalã a autorului
c. nu prezintã relevantã în ce rãspunderea penalã a autorului


ANS: C

14. Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis în una din urmãtoarele împrejurãri:
a. în timpul noptii
b. cu premeditare
c. de cãtre o persoanã având asupra sa o armã, o substantã narcoticã sau paralizantã


ANS: B

15. Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis în una din urmãtoarele împrejurãri:
a. de douã sau mai multe persoane împreunã;
b. asupra sotului sau unei rude apropiate;
c. asupra unei femei gravide:


ANS: B

16. Omorul sãvârsit asupra sotului sau unei rude apropiate:
a. nu se poate retine în cazul în care victima este fiul fratelui tatãlui fãptuitorului
b. nu se poate retine în cazul în care victima este sotia fratelui tatãlui fãptuitorului
c. nu se poate retine în cazul în care fãptuitorul era despãrtit în fapt de sotia sa (victima) care locuia în altã localitate


ANS: B

17. Existã agravanta prevãzutã la art. 175 lit. h) C. pen – omorul sãvârsit pentru a înlesni sau a ascunde sãvârsirea altei infractiuni:
a. indiferent dacã scopul urmãrit a fost sau nu realizat
b. chiar dacã infractiunea scop este o tâlhãrie
c. dacã infractiunea scop a fost sãvârsitã sau urmeazã a fi sãvârsitã doar de cãtre fãptuitor


ANS: A

18. Omorul comis pentru sãvârsirea unei tâlhãrii reprezintã:
a. omor calificat
b. omor deosebit de grav
c. concurs de infractiuni între omor calificat si tâlhãrie


ANS: B

19. Omorul comis pentru sãvârsirea unei piraterii reprezintã:
a. omor calificat
b. omor deosebit de grav
c. concurs de infractiuni între omor calificat si tâlhãrie


ANS: B

20. Reprezintã omor calificat omorul sãvârsit:
a. in public;
b. de doua sau mai multe persoane;
c. asupra unei femei gravide;


ANS: A

21. Omorul sãvârsit asupra fratelui sotiei reprezintã:
a. omor calificat, sãvârsit asupra unei rude apropiate
b. omor simplu
c. omor deosebit de grav


ANS: B

22. Dacã fãptuitorul a ucis în aceeasi împrejurare, cu intentie, douã persoane, se retine:
a. sãvârsirea a douã infractiuni de omor simplu aflate în concurs
b. sãvârsirea unei infractiuni de omor
c. sãvârsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav


ANS: C

23. Infractiunea de pruncucidere:
a. reprezintã suprimarea vietii unui nou-nãscut comisã de un pãrinte
b. se sãvârseste imediat dupã nastere
c. are un subiect activ necircumstantiat, putând fi orice femeie


ANS: B

24. Prin infractiunea de pruncucidere se întelege uciderea copilului nou-nãscut, sãvârsitã imediat dupã nastere de cãtre mama aflatã:
a. într-o stare de tulburare pricinuitã de nastere
b. în stare de betie involuntarã si completã
c. într-o stare de tulburare gravã pricinuitã de nastere


ANS: A

25. Constituie infractiunea de pruncucidere omorul comis de:
a. mamã cu premeditare
b. orice persoanã asupra unui copil nou-nãscut
c. mamã aflatã într-o stare de tulburare pricinuitã de nastere


ANS: C

26. Participantii la sãvârsirea infractiunii de pruncucidere rãspund, în calitate de instigatori sau complici pentru sãvârsirea infractiunii de:
a. omor calificat
b. omor deosebit de grav
c. pruncucidere


ANS: A

27. Realizarea infractiunii de pruncucidere este conditionatã de starea de viabilitate a copilului nou-nãscut ?
a. da
b. nu
c. da, dar în anumite circumstante


ANS: B

28. Este necesar a se demonstra legãtura de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea mamei si decesul copilului nou-nãscut?
a. nu
b. da
c. numai în anumite circumstante


ANS: B

29. Forma de vinovãtie la infractiunea de pruncucidere este:
a. culpa cu prevedere
b. intentia
c. praeterintentia


ANS: B

30. Forma de vinovãtie la infractiunea de omor este:
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia


ANS: B

31. Tentativa la urmãtoarele infractiuni se pedepseste:
a. uciderea din culpã;
b. pruncuciderea;
c. omorul simplu;


ANS: C

32. La infractiunea de pruncucidere:
a. consumarea are loc în momentul survenirii decesului nou-nãscutului;
b. tentativa nu este posibilã;
c. tentativa este posibilã si se pedepseste;


ANS: A

33. Subiectul pasiv al infractiunii de pruncucidere este:
a. copilul nou-nãscut, cu conditia de a fi viabil;
b. copilul nou-nãscut, cu conditia sã fie viu;
c. copilul nãscut mort;


ANS: B

34. Tentativa la urmãtoarele infractiuni nu se pedepseste:
a. omorul deosebit de grav
b. omorul simplu;
c. pruncuciderea;


ANS: C

35. Limita legalã de îmbibatie alcoolicã a cãrei depãsire antreneazã rãspunderea persoanelor ce conduc autovehicule pe drumurile publice este de:
a. 1,00 g/l alcool pur în sânge;
b. 0,80 g/l alcool pur în sânge;
c. 0,40 g/l alcool pur în sânge;


ANS: B

36. Constituie infractiunea de lovire sau alte violente fapta prin care se produce victimei o vãtãmare ce necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale de:
a. peste 20 de zile;
b. cel mult 20 de zile;
c. peste 60 de zile;


ANS: B

37. Infractiunea de lovire sau alte violente se consuma:
a. în momentul aparitiei efectelor dureroase sau vãtãmãtoare;
b. dupa ultimul act material de lovire;
c. se consumã în momentul atingerii violente a corpului victimei;


ANS: C

38. Actiunea penalã se pune în miscare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate în cazul urmãtoarelor infractiuni:
a. vãtãmarea corporalã ;
b. lovirile sau vãtãmãrile cauzatoare de moarte;
c. vãtãmarea corporalã grava


ANS: A

39. Atunci când vãtãmarea corporalã are loc asupra membrilor familiei:
a. actiunea penalã se pune în miscare numai la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate;
b. actiunea penalã se pune în miscare si din oficiu;
c. actiunea penalã se pune în miscare numai din oficiu;


ANS: B

40. Consecintele prevãzute de lege pentru ca fapta sã constituie infractiunea de vãtãmare corporalã gravã sunt :
a. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;
b. o infirmitate temporara fizica sau psihica;
c. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile


ANS: C

41. Lovirea intentionatã de cãtre fãptuitor, cu aceeasi ocazie, a douã persoane constituie:
a. o infractiune de lovire sau alte violente
b. douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente în formã continuatã


ANS: B

42. Dacã în urma unui accident de circulatie au fost ucise douã persoane, fapta constituie:
a. o infractiune de ucidere din culpã, modalitatea simplã
b. douã infractiuni de ucidere din culpã aflate în concurs
c. infractiunea de ucidere din culpã în variantã agravatã


ANS: C

43. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii se retine în varianta agravata:
a. când fapta s-a sãvârsit fatã de o persoanã care nu era în stare sã-si dea seama de fapta sa când fapta s-a sãvârsit fatã de o persoanã care nu era în stare sã-si dea seama de fapta sa
b. când sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc;
c. când fãptuitorul a profitat de starea de neputintã a victimei de a se apãra


ANS: A

44. Forma de vinovãtie în cazul infractiunii de loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte este:
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia


ANS: C

45. Tentativa la urmãtoarele infractiuni nu se pedepseste:
a. vãtãmarea corporalã gravã, prevãzutã în art. 182 alin. (3) C. pen.;
b. loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte;
c. omor calificat


ANS: B

46. În care din urmãtoarele împrejurãri întreruperea cursului sarcinii constituie infractiune:
a. în afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
b. dacã vârsta sarcinii nu a depãsit patrusprezece sãptãmâni;
c. de cãtre o persoanã care are calitatea de medic de specialitate;


ANS: A

47. Întreruperea cursului sarcinii este legalã dacã, între alte conditii, se realizeazã:
a. de cãtre o persoanã care are calitatea de medic de specialitate.
b. în afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
c. de cãtre o persoanã care nu are calitatea de medic de specialitate;


ANS: A

48. Care este forma de vinovãtie în cazul în care prin infractiunea de provocare ilegalã a avortului s-a cauzat femeii însãrcinate o vãtãmare corporalã gravã sau moartea acesteia?
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia


ANS: C

49. Uciderea din culpã, din punctul de vedere al elementului material, este o infractiune:
a. omisivã
b. comisivã, care se poate sãvârsi doar prin actiune
c. comisivã, care se poate sãvârsi atât prin actiune, cât si prin inactiune


ANS: C

50. Uciderea din culpã se retine în variantã agravatã:
a. când fapta a fost comisã de douã sau mai multe persoane împreunã
b. când prin fapta comisã s-a cauzat moartea a douã sau mai multe persoane
c. când fapta a fost comisã de cãtre o persoanã care a mai sãvârsit un omor


ANS: B

51. În cazul infractiunii prevãzute în art. 180 C. pen., tentativa:
a. nu este posibilã;
b. este posibilã si este incriminatã;
c. pentru existenta acesteia nu este necesar ca autorul sã fi comis fapta dintr-un anume mobil sau într-un anumit scop


ANS: C

52. Pãtrunderea, fãrã drept, într-o locuintã, constituie infractiunea de violare de domiciliu în variantã agravatã, dacã se sãvârseste:
a. prin simulare de calitãti oficiale;
b. în timpul noptii;
c. prin folosire de chei mincinoase


ANS: B

53. Folosul pe care autorul intentioneazã sã-l dobândeascã prin sãvârsirea infractiunii de santaj este de ordin:
a. numai material;
b. numai moral;
c. material sau moral;


ANS: C

54. Dacã în urma unui accident rutier victima necesitã pentru vindecare 8 zile de îngrijiri medicale, fapta va fi încadratã ca:
a. vãtãmare corporalã din culpã - art. 184 alin. (3) C. pen. -
b. lovire sau alte violente - art. 180 alin. (2) C. pen. -
c. fapta nu este infractiune.


ANS: C

55. Dacã s-a provocat vãtãmarea corporalã din culpã a mai multor persoane, încadrarea juridicã va fi:
a. o singurã infractiune de vãtãmare corporalã din culpã în varianta tip
b. o singurã infractiune de vãtãmare corporalã din culpã în variantã agravatã
c. un concurs de infractiuni de vãtãmare corporalã din culpã (atâtea infractiuni câte persoane au fost vãtãmate)


ANS: C

56. La care dintre urmãtoarele infractiuni este posibil coautoratul?
a. pruncuciderea;
b. santajul;
c. seductie


ANS: B

57. Nu este posibil coautoratul la urmãtoarele infractiuni:
a. santajul;
b. amenintarea;
c. pruncuciderea;


ANS: C

58. Împãcarea pãrtilor înlãturã rãspunderea penalã în cazul infractiunilor de:
a. amenintare;
b. violare de domiciliu - art. 192 alin. (2) C. pen.
c. santaj;


ANS: A

59. Constrângerea explicitã la infractiunea de viol trebuie sa fie:
a. concomitentã;
b. posterioarã actului sexual;
c. inexistenta.


ANS: A

60. Participatia la sãvârsirea infractiunii de viol este posibilã în urmãtoarele forme:
.
a. instigare si complicitate; coautoratul nu este posibil
b. nu este posibila;
c. coautorat, instigare,complicitate


ANS: C

61. Forma de vinovãtie cu care se sãvârseste infractiunea de viol în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei este:
a. intentia
b. culpa
c. praeterintentia


ANS: C

62. Violul este mai grav dacã:
a. se sãvârseste de douã sau mai multe persoane;
b. victima este membru al familiei;
c. se comite în timpul noptii;


ANS: B

63. Subiectul activ al infractiunii de furt poate fi:
a. detentorul bunului;
b. exclusiv proprietarul bunului;
c. numai o persoanã juridicã în conditiile art. 191 C. pen


ANS: A

64. Infractiunea de furt se consumã în momentul:
a. deposedãrii victimei de bun
b. împosedãrii autorului cu acel bun
c. atingerii bunului de autor


ANS: B

65. În cazul infractiunii de omor, vor imprima actiunii caracter ucigãtor:
a. calitatea subiectului activ
b. mobilul si scopul;
c. gravitatea consecintelor provocate.


ANS: C

66. La infractiunea de omor, legatura de cauzalitate:
.
a. trebuie doveditã;
b. nu se stabileste in raport cu urmarea imediatã;
c. rezultã ex re


ANS: A

67. La infractiunea de omor, in ceea ce priveste formele infractiunii:
a. actele pregãtitoare sunt posibile si se pedepsesc
b. actele pregãtitoare nu sunt posibile
c. tentativa este posibilã si se pedepseste


ANS: C

68. În cazul infractiunii de tãinuire întelegerea între fãptuitori este:
a. posterioarã infractiunii principale
b. concomitentã infractiunii principale
c. anterioarã infractiunii principale


ANS: A

69. Actele de violentã intentionate care au pricinuit victimei o vãtãmare ce necesitã pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale constituie:
a. infractiunea de vãtãmare corporalã;
b. reprezintã contraventie;
c. infractiunea de lovire sau alte violente – art.180 alin. (2) C. pen


ANS: C

70. Poate reprezenta infractiunea de vãtãmare corporalã gravã fapta prin care s-a pricinuit :
a. pierderea cunostintei;
b. pierderea unei proteze;
c. punerea în primejdie a vietii persoanei


ANS: C

71. Poate exista tentativã la infractiunea de :
a. ucidere din culpã
b. lovituri cauzatoare de moarte
c. pruncucidere.


ANS: C

72. Nu poate fi autor al infractiunii de provocare ilegalã a avortului:]
a. femeia însãrcinatã
b. medicul de specialitate
c. o persoanã care nu este cadru medical


ANS: A

73. Lipsirea de libertate în mod ilegal este mai gravã în cazul în care fapta este sãvârsitã:
a. prin simulare de calitãti mincinoase;
b. prin simulare de calitãti oficiale;
c. în timpul noptii;


ANS: B

74. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va retine în variantã agravatã atunci când fapta este sãvârsitã:
a. de cãtre o persoanã mascatã, deghizatã sau travestitã;
b. în timpul unei calamitãti;
c. în scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei


ANS: C

75. Violarea de domiciliu va fi retinutã în variantã agravatã atunci când este sãvârsitã:
a. în timpul unei calamitãti;
b. prin folosire de calitãti mincinoase;
c. prin simulare de calitãti mincinoase;


ANS: B

76. La infractiunea de santaj, tentativa:
a. este posibilã, dar nu este sanctionatã;
b. nu este posibilã;
c. se pedepseste


ANS: A

77. La infractiunea de santaj forma de vinovãtie cerutã de lege este:
a. intentia directã sau indirectã
b. intentia directã calificatã prin scop
c. praeterintentia


ANS: B

78. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infractiunea de :
a. lipsire de libertate în mod ilegal
b. violarea secretului corespondentei
c. divulgarea secretului profesional


ANS: B

79. La infractiunea de viol, subiectul activ nemijlocit:
a. nu poate fi decât bãrbatul;
b. nu poate fi femeia;
c. poate fi orice persoanã, indiferent de sex.


ANS: C

80. Fapta tatãlui de a-si obliga fiica în vârstã de 12 ani sã întretinã raporturi sexuale cu el reprezintã infractiunea de :
a. viol
b. act sexual cu un minor
c. viol în concurs cu infractiunea de incest


ANS: C

81. Violul este în variantã agravatã:
a. când fãptuitorul profitã de imposibilitatea victimei de a se apãra
b. când s-a cauzat victimei o vãtãmare corporalã
c. când victima se aflã în îngrijirea fãptuitorului


ANS: C

82. Actul sexual cu un minor se va retine în variantã agravatã dacã:
a. victima nu a împlinit vârsta de 15 ani;
b. victima are vârsta între 15 – 18 ani, iar fapta a fost sãvârsitã de tutore sau curator;
c. victima nu a împlinit vârsta de 18 ani, iar actul sexual a fost determinat de oferirea de bani de cãtre fãptuitor


ANS: C

83. Infractiunea de incest are urmatoarea particularitate:
a. are ca element material actul sexual de orice naturã
b. se poate realiza si între frati si surori
c. poate fi comisã numai de tatã asupra fiului având în vedere cã acestia sunt rude în linie directã


ANS: B

84. Infractiunea de furt poate avea ca obiect material:
a. imobilele prin destinatie;
b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius);
c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).


ANS: A

85. Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C. pen – pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilã – în cazul în care subiectul activ este:
a. fie gãzduitorul, fie gãzduitul, care furã unul în paguba celuilalt;
b. gãzduitorul care sãvârseste furtul în paguba celui pe care îl gãzduieste
c. gãzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl gãzduieste


ANS: C

86. Înscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt:
a. doar dacã au valoare economicã;
b. doar dacã sunt acte ce dovedesc starea civilã;
c. indiferent dacã au sau nu valoare economicã;


ANS: C

87. Nu reprezintã infractiunea de furt calificat:
a. luarea unui bun mobil din posesia altuia prin amenintarea cu o armã
b. sustragerea unor bunuri în timpul unei calamitãti
c. sustragerea unui bun de la o persoanã aflatã în imposibilitate de a se apãra


ANS: A

88. Tâlhãria are ca formã de vinovãtie praeterintentia în cazul în care:
a. a avut vreuna dintre urmãrile arãtate în art. 182;
b. a fost sãvârsitã în timpul noptii
c. a avut ca urmare vãtãmarea corporalã a victimei


ANS: A

89. Reprezintã infractiune de tâlhãrie:
a. furtul sãvârsit prin întrebuintare de insulte
b. furtul urmat de întrebuintarea de amenintãri pentru pãstrarea bunului furat
c. furtul sãvârsit asupra victimei aflate în stare de inconstientã sau neputintã de a se apãra


ANS: B

90. Tâlhãria se va retine în varianta agravatã atunci când:
a. a avut vreuna din urmãrile arãtate în art. 181 C. pen;
b. a fost sãvârsitã prin efractie
c. a fost sãvârsitã într-un mijloc de transport


ANS: C

91. Tâlhãria, dupa obiectul juridic special ocrotit este o infractiune:
a. complexã
b. de obicei
c. simplã


ANS: A

92. Elementul material al infractiunii de tâlhãrie este:
a. un bun mobil
b. acelasi ca la infractiunea de furt, la care se adaugã folosirea violentei fizice sau psihice
c. degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau psihice


ANS: B

93. Însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, reprezintã:
a. furt
b. însusirea bunului gãsit
c. abuz de încredere


ANS: C

94. Latura subiectivã la infractiunea de abuz de încredere este formatã din:
a. intentie directã sau indirectã
b. praeterintentie
c. intentie sau culpã


ANS: A

95. Nu poate fi obiect material al infractiunii de abuz de încredere :
a. un bun mobil corporal;
b. un bun imobil prin destinatie
c. o sumã de bani datã cu titlu de împrumut.


ANS: C

96. Existã gestiune frauduloasã în variantã agravatã atunci când:
a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credintã;
b. fapta este sãvârsitã cu ocazia administrãrii bunurilor;
c. fapta este sãvârsitã în scopul de a dobândi un folos material;


ANS: C

97. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã este:
a. doar un bun mobil;
b. doar o sumã de bani;
c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile.


ANS: C

98. Autor al infractiunii de gestiune frauduloasã poate fi:
a. numai un gestionar sau un administrator la o persoanã juridicã
b. orice persoanã al cãrei patrimoniu este prejudiciat
c. persoana cãreia i s-au încredintat bunuri spre conservare sau administrare


ANS: C

99. La infractiunea de gestiune frauduloasã, tentativa:
a. este posibilã si se pedepseste;
b. desi posibilã, nu este incriminatã;
c. nu este posibilã;


ANS: B

100. La infractiunea de înselãciune, obiectul material:
a. poate fi un bun mobil sau imobil;
b. este doar un bun mobil;
c. nu exista.


ANS: A

101. La infractiunea de înselãciune urmarea imediatã constã:
a. într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei;
b. într-o pagubã ce se produce în patrimoniul victimei;
c. în obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.


ANS: B

102. Tentativa în cazul infractiunii de înselãciune:
a. nu este posibilã;
b. este posibilã, însã nu este incriminatã;
c. este posibilã si este incriminatã.


ANS: C

103. La infractiunea de înselãciune forma de vinovãtie este:
]
a. intentia directã;
b. intentia directã sau indirectã;
c. praeterintetia.


ANS: A

104. Existã înselãciune în varianta agravatã atunci când fapta:
a. se comite în scopul de a obtine un folos material injust;
b. a pricinuit o pagubã;
c. este sãvârsitã prin folosire de nume sau calitãti mincinoase;


ANS: C

105. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de delapidare poate fi:
a. un functionar public sau functionar, care este însãrcinat cu gestiunea sau administrarea bunurilor unei persoane juridice de drept public sau privat
b. doar un functionar public
c. doar un functionar


ANS: A

106. Elementul material al infractiunii de delapidare constã în:
a. însusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
b. însusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate


ANS: A

107. Dintre infractiunile contra patrimoniului, tentativa se pedepseste la:
a. abuzul de încredere;
b. gestiunea frauduloasã;
c. delapidarea.


ANS: C

108. Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate sãvârsi si prin:
a. incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dacã rezultã pericol public;
b. poluare fonicã;
c. distrugerea unui bun care nu are o deosebitã valoare stiintificã si care apartine fãptuitorului


ANS: A

109. Infractiunea de distrugere:
a. este o infractiune de pericol;
b. se poate sãvârsi prin actiune sau inactiune;
c. nu se pedepseste dacã rãmâne în stadiul de tentativã.


ANS: B

110. Urmarea imediatã a infractiunii de distrugere poate consta în:
a. crearea unei stãri de pericol
b. distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun aflat în patrimoniul public ori privat
c. o vãtãmare a intereselor legale ale persoanei vãtãmate;


ANS: B

111. Tentativa la infractiunea de distrugere din culpã:
a. este posibilã, dar nu se pedepseste;
b. este incriminatã;
c. nu este posibilã.


ANS: C

112. La infractiunea de tulburare de posesie:
a. elementul material este reprezentat de actiunea de pãtrundere fãrã drept într-un imobil
b. tentativa este posibilã, dar nu este incriminatã
c. consumarea are loc instantaneu, la momentul intrãrii fãptuitorului în imobil


ANS: B

113. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie este:
a. un bun imobil;
b. un bun mobil sau imobil;
c. ocuparea fãrã drept a unui imobil aflat în posesia altuia.


ANS: A

114. Infractiunea de tulburare de posesie, din punct de vedere al unitatii de infractiune, este:
a. o infractiune continuata;
b. o infractiune continuã;
c. o infractiune de obicei;


ANS: B

115. Existã infractiunea de tulburare de posesie în variantã agravatã – art. 220 alin. (3) C. pen. – atunci când:
a. imobilul apartine domeniului public al statului;
b. fapta a fost sãvârsitã de douã sau mai multe persoane împreunã;
c. fapta a fost sãvârsitã în timpul noptii;


ANS: B

116. Tãinuirea este o infractiune:
a. contra patrimoniului;
b. contra libertãtii persoanei.
c. contra persoanei


ANS: A

117. Elementul material al infractiunii de tãinuire poate consta în:
a. sustragerea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte prevãzutã de legea penalã;
b. înlesnirea valorificãrii unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte prevãzutã de legea penala;
c. pretinderea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte prevãzutã de legea penalã;


ANS: B

118. În cazul tãinuirii, pedeapsa aplicata tainuitorului:
a. nu poate depãsi pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea din care provine bunul tãinuit
b. nu poate fi mai mare decât aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul
c. se reduce dacã pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante


ANS: A

119. Tãinuirea sãvârsitã de sot sau de o rudã apropiatã:
a. se pedepseste în aceleasi conditii ca orice tãinuire;
b. se sanctioneazã cu o pedeapsã redusã;
c. nu se pedepseste;


ANS: C

120. Forma de vinovãtie cu care se poate comite tãinuirea este:
a. intentia directã sau indirectã;
b. intentia directã calificatã prin scop;
c. intentia indirectã.


ANS: B

121. În cazul infractiunii de trãdare:
a. obiectul material lipseste;
b. legãtura de cauzalitate trebuie doveditã;
c. nu este susceptibil coautoratul


ANS: A

122. Trãdarea prin ajutarea inamicului:
a. este lipsitã de obiect material;
b. poate avea ca subiect pasiv statele aliate României;
c. subiectul activ nu este calificat


ANS: B

123. Trãdarea prin transmitere de secrete:
a. nu are obiect material;
b. nu poate fi comisã în autorat (coautorat), instigare sau complicitate;
c. are ca obiect material un document sau obiect care contine secrete de stat


ANS: C

124. Complotul:
a. are un obiect material;
b. nu poate fi sãvârsit în participatie penalã;
c. se poate sãvârsi si prin constituirea unei asociatii sau grupãri în scopul sãvârsirii unor infractiuni contra sigurantei statului


ANS: C

125. Scopul prevãzut în art. 167 C. pen. (complotul) constã în sãvârsirea uneia dintre urmãtoarele infractiuni:
a. compromiterea unor interese de stat
b. trãdarea
c. comunicarea de informatii false


ANS: B

126. In cazul in care faptuitorul s-a aflat in eroare asupra aspectului ilegal al privarii de libertate, atunci fapta:
a. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita cu intentie indirecta;
b. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita din culpa;
c. nu este infractiune.


ANS: C

127. Daca doua persoane, impreuna, iau un bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia in scopul de a si-l insusi pe nedrept, constituie infractiunea de:
a. furt calificat;
b. furt;
c. talharie


ANS: A

128. In cazul infractiunilor contra libertatii persoanei, actiunea penalã se pune în miscare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate în cazul:
a. santajului;
b. violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) C. pen.
c. violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C.pen.


ANS: B

129. Infractiunea de omor se consuma:
a. în momentul realizãrii actiunii incriminate;
b. in momentul luarii rezolutiei infractionale;
c. în momentul producerii urmãrii imediate, adicã al instalãrii mortii persoanei.


ANS: C

130. Omorul asupra sotului sau unei rude apropiate se retine în caz de:
a. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin afinitate
b. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin adoptie.
c. ucidere a copilului concubinului


ANS: B

131. Omorul deosebit de grav – art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. – se retine dacã omorul asupra a douã sau mai multe persoane se realizeazã:
a. doar printr-o actiune unicã
b. doar prin actiuni succesive
c. atât printr-o actiune unicã, cât si prin actiuni succesive


ANS: C

132. În cazul infractiunii de ucidere din culpã:
a. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste;
b. participatia penala este posibila doar in modalitatea improprie
c. este lipsita de obiect material


ANS: B

133. La infractiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii, referitor la latura obiectiva:
a. urmarea imediatã constã exclusiv în decesul persoanei;
b. legãtura de cauzalitate rezultã ex re;
c. legãtura de cauzalitate trebuie doveditã.


ANS: C

134. La infractiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii, tentativa:
a. este posibilã si se pedepseste;
b. nu este posibilã;
c. este posibilã si nu se pedepseste;


ANS: C

135. Infractiunea de vãtãmare corporalã gravã, prevãzutã în art. 182 alin. (1) si (2) C. pen., se sãvârseste numai cu:
a. intentie indirectã;
b. intentie directã;
c. intentie indirectã sau cu praeterintentie;


ANS: C

136. Infractiunea de vãtãmare corporalã gravã prevãzutã în art. 182 alin. (3) se sãvârseste numai cu:
a. intentie indirectã;
b. intentie directã;
c. intentie;


ANS: B

137. La infractiunea de vãtãmare corporalã gravã tentativa se sanctioneazã în cazul variantei prevãzute în:
a. alin. (1)
b. alin. (1) si (2)
c. alin. (3)


ANS: C

138. La infractiunea de loviri sau vãtãmãri cauzatoare de moarte:
a. obiectul material lipseste;
b. urmarea imediatã constã în decesul victimei;
c. legãtura de cauzalitate rezultã ex re;


ANS: B

139. În cazul infractiunii prevãzute în art. 185 C. pen., nu se pedepseste întreruperea cursului sarcinii efectuatã de medic, daca:
a. întreruperea cursului sarcinii era necesarã pentru a salva viata, sãnãtatea sau integritatea corporalã a femeii însãrcinate, de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi înlãturat altfel;
b. întreruperea cursului sarcinii era necesarã pentru a salva viata, sãnãtatea sau integritatea corporalã a femeii însãrcinate, de la un pericol grav si care nu putea fi înlãturat altfel;
c. întreruperea cursului sarcinii era necesarã pentru a salva viata, sãnãtatea sau integritatea corporalã a femeii însãrcinate, de la un pericol iminent si care nu putea fi înlãturat altfel;


ANS: A

140. Tentativa la infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal se pedepseste dacã:
a. fapta este sãvârsitã prin rãpire;
b. fapta a avut ca urmare moartea victimei;
c. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei


ANS: A

141. La infractiunea de lipsire de libertate, unele acte preparatorii se pedepsesc în cazul variantelor prevãzute în art. 189 C. pen.:
a. alin. (3)
b. alin. (6)
c. alin. (4)


ANS: C

142. La infractiunea de sclavie:
a. obiectul material lipseste;
b. subiectii sunt calificati;
c. elementul material poate sã constea si în traficul de sclavi;


ANS: C

143. Supunerea la muncã fortatã sau obligatorie:
a. este lipsitã de obiect material;
b. legãtura de cauzalitate rezultã ex re;
c. se sãvârseste numai cu intentie directã


ANS: A

144. Actele preparatorii si tentativa la infractiunea de supunere la muncã fortatã sau obligatorie:
a. sunt posibile si se pedepsesc;
b. nu sunt posibile;
c. sunt posibile si nu se pedepsesc


ANS: C

145. La infractiunea de violare de domiciliu:
a. obiectul material lipseste;
b. autorul este necircumstantiat de text;
c. coautoratul nu este posibil


ANS: B

146. La violarea de domiciliu:
a. expresia „calitãti mincinoase” absoarbe (include) si pe aceea de „calitãti oficiale”;
b. expresia „calitãti mincinoase” nu absoarbe (include) si pe aceea de „calitãti oficiale”;
c. forma de vinovãtie este intentia directã;


ANS: A

147. Amenintarea:
a. nu se poate sãvârsi decât de cãtre un subiect activ calificat;
b. este lipsitã de obiect material;
c. nu se poate sãvârsi în coautorat;


ANS: B

148. Santajul, ca infractiune complexã, absoarbe în continutul sãu infractiunile de:
a. amenintare si loviri sau alte violente;
b. amenintare si violare de domiciliu
c. amenintare si omor simplu


ANS: A

149. Participatia penalã la infractiunea de divulgarea secretului profesional este posibilã sub forma:
a. coautoratului, instigãrii, complicitãtii;
b. instigãrii, complicitãtii;
c. coautoratului;


ANS: B

150. La infractiunea de divulgarea secretului profesional:
a. subiectul pasiv este circumstantiat de text;
b. legãtura de cauzalitate trebuie doveditã;
c. actele preparatorii si tentativa sunt posibile, dar nu se sanctioneazã


ANS: C

151. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este mai grava cand fapta s-a savarsit fata de :
a. doua sau mai multe persoane;
b. sot sau ruda apropiata;
c. un minor;


ANS: C

152. Exista infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii prevazuta de art. 179 C.pen:
a. numai daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc;
b. chiar daca persoana determinata sa se sinucida nu incearca sa se sinucida;
c. cand faptuitorul determina o persoana la sinucidere ori la incercarea acesteia prin mijloace de constrangere fizice ori psihice


ANS: A

153. Uciderea din culpa este susceptibila de :
a. de participatie proprie;
b. de participatie proprie sau improprie dupa caz;
c. numai de participatie improprie;


ANS: C

154. Daca in urma unui accident de circulatie au fost ucise patru persoane, fapta constituie:
a. patru infractiuni de ucidere din culpa, aflate in concurs;
b. ucidere din culpa in modalitate agravata;
c. ucidere din culpa, in forma simpla;


ANS: B

155. Constituie obiect material al infractiunii de pruncucidere:
a. numai corpul copilului nou-nascut viabil;
b. numai corpul copilului nou-nascut conceput in afara casatoriei;
c. numai corpul copilului nou-nascut viu;


ANS: C

156. Constituie infractiunea de loviri sau alte violente :
a. violentele comise in cadrul jocurilor sportive legale;
b. violentele produse cu ocazia unor operatii medicale;
c. violentele comise in gluma sau cu intentia de a aplica o corectie;


ANS: C

157. Constituie infractiunea de vatamare corporala, numai daca s-a pricinuit o vatamare care necesita ingrijiri medicale pentru vindecare :
a. cel mult 60 de zile;
b. cel mult 20 de zile;
c. mai mult de 60 de zile


ANS: A

158. La infractiunea de provocare ilegala a avortului sunt incriminate si se pedepsesc:
a. actele pregatitoare, tentativa si forma consumata;
b. actele pregatitoare si forma consumata;
c. tentativa si forma consumata


ANS: C

159. Lipsirea de libertate in mod ilegal poate fi comisa:
a. atat prin actiuni, cat si prin inactiuni;
b. numai prin inactiuni;
c. numai prin actiuni


ANS: A

160. Subiect pasiv al infractiunii de provocare ilegala a avortului poate fi:
a. statul si femeia careia i s-a provocat avortul;
b. fatul;
c. femeia careia i s-a provocat avortul, cand acesta se impunea din motive terapeutice


ANS: A

161. La infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, legatura de cauzalitate:
a. rezulta din materialitatea faptei (ex re);
b. trebuie stabilita intre elementul material si urmarea imediata;
c. se stabileste doar in functie de rezultat


ANS: B

162. Daca infractiunea de violare de domiciliu se savarseste prin folosirea de calitati mincinoase;
a. nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei;
b. constituie modalitate normativa agravata a infractiunii;
c. va exista concurs de infractiuni


ANS: B

163. Obiect material al infractiunii de violare de domiciliu poate fi:
a. statul;
b. nu are obiect material;
c. insasi locuinta asupra careia este indreptata actiunea faptuitorului


ANS: C

164. Infractiunea de violare de domiciliu:
a. este susceptibila de consumare in timp;
b. este instantanee, intervenind in momentul patrunderii in locuinta ori in momentul exprimarii refuzului de a parasi imobilul;
c. este susceptibil si un moment al epuizarii infractiunii


ANS: B

165. Elementul material al infractiunii de amenintare este constituit:
a. numai din actiuni;
b. numai din inactiuni;
c. atat din actiuni, cat si din inactiuni


ANS: A

166. Prin savarsirea infractiunii de santaj se incalca:
a. relatiile sociale privitoare la libertatea morala a persoanei;
b. relatiile sociale referitoare la libertatea fizica a unei persoane;
c. relatiile sociale referitoare exclusiv la patrimoniul unei persoane


ANS: A

167. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, dupa unitatea de infractiune, este:
a. continua;
b. continuata;
c. de obicei


ANS: A

168. Folosul urmarit de faptuitor, in cazul infractiunii de santaj:
a. trebuie sa fie just;
b. poate fi pentru sine sau pentru o alta persoana;
c. trebuie sa fie materializat exclusiv in bani


ANS: B

169. Producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in scopul lipsirii de libertate in mod ilegal a unui minor:
a. constituie tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal;
b. constuie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal;
c. nu constituie infractiune


ANS: C

170. Divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari intercepate, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din intamplare, constituie infractiunea de:
a. divulgarea secretului profesional;
b. santaj;
c. violarea secretului corespondentei


ANS: C

171. Pentru a se realiza continutul constitutiv al infractiunii de hartuire sexuala, amenintarea sau constrangerea trebuie sa se faca in scopul:
a. de a indeplini un act contrar indatoririlor de serviciu;
b. de a obtine satisfactii de natura sexuala;
c. de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale victimei


ANS: B

172. Actele cu caracter obscen savarsite asupra unei minore constituie infractiunea de:
a. act sexual cu un minor;
b. coruptie sexuala;
c. perversiuni sexuale


ANS: C

173. Infractiunea de coruptie sexuala este mai grava:
a. cand actele cu caracter obscen se savarsesc in cadrul familiei;
b. cand actele cu caracter obscen se savarsesc asupra unui minor sau in prezenta unui minor;
c. cand actele cu caracter obscen se savarsesc asupra unei rude apropiate


ANS: A

174. In cazul infractiunii de seductie, victima de sex feminin:
a. trebuie sa fie in varsta de pana la 16 ani;
b. trebuie sa fie in varsta de pana la 18 ani;
c. poate avea si peste 18 ani


ANS: B

175. Infractiunea de perversiune sexuala este mai grava daca:
a. se savarseste in public;
b. se produce vatamarea corporala a victimei;
c. este savarsita impotriva a doua sau mai multe persoane


ANS: B

176. Tentativa este sanctionata la urmatoarele infractiuni:
a. incestul;
b. hartuirea sexuala;
c. seductia


ANS: A

177. Infractiunea de divulgare a secretului profesional se va retine daca:
a. s-a adus un prejudiciu de orice natura unei persoane;
b. fapta este de natura sa aduca un prejudiciu;
c. nu are relevanta daca fapta este sau nu apta sa produca un prejudiciu vreunei persoane


ANS: B

178. Calitatea de subiect pasiv al infractiunii de amenintare o poate avea:
a. o colectivitate;
b. bolnavul aflat in stare de coma;
c. nu este circumstantiat de text


ANS: C

179. Nu constituie infractiunea de violare de domiciliu:
a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectiv;
b. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuia;
c. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit in fapt de sotia sa, avand domiciliul flotant in alta localitate, fara consimtamantul sotiei


ANS: A

180. Subiectul pasiv al infractiunii de act sexual cu un minor este:
a. numai minorul care nu a implinit varsta de 15 ani;
b. atat minorul care nu a implinit varsta de 15 ani, cat si cel intre 15 si 18 ani, daca fapta este savarsita de tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa;
c. numai minorul intre 15 si 18 ani, daca fapta este savarsita de tutore curator, supraveghetor,ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa


ANS: B

181. Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex femeiesc in varsta de 14 ani si 6 luni de a avea cu el raport sexual, constituie:
a. infractiunea de seductie;
b. act sexual cu un minor;
c. concurs intre infractiunea de seductie si cea de act sexual cu un minor


ANS: B

182. Actul sexual cu un minor este comis cu:
a. praeterintentie;
b. atat intentie directa, cat si indirecta;
c. cu intentie directa calificata prin scop


ANS: C

183. Incestul este comis, din punct de vedere al laturii subiective :
a. numai cu intentie directa;
b. numai cu intentie indirecta;
c. atat cu intentie, cat si din culpa


ANS: A

184. Subiect pasiv al infractiunii de hartuire sexuala poate fi:
a. orice persoana, indiferent de sex, aflata in imposibilitate de a se apara;
b. orice persoana, indiferent de sex, angajata in munca in aceeasi structura profesionala cu subiectul activ;
c. orice persoana de sex feminin


ANS: B

185. Consumarea infractiunii de viol survine:
a. in momentul finalizarii actului sexual;
b. in momentul constrangerii, de orice natura;
c. in momentul inceperii actului sexual


ANS: C

186. Renuntarea voluntara la inceperea actului sexual (desistarea) la infractiunea de viol:
a. nu atrage raspunderea penala;
b. atrage raspunderea penala in forma tentativei;
c. atrage raspunderea penala, daca survine ca urmare a rugamintilor victimei





ANS: A

187. Obiectul juridic special al infractiunii de talharie este:
a. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu;
b. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor;
c. complex, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu, precum si cele referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor


ANS: C

188. Nu constituie infractiunea de furt calificat:
a. furtul savarsit de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita;
b. furtul savarsit asupra membrilor familiei;
c. furtul privind componente ale sistemelor de irigatii


ANS: B

189. Luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a-l folosi pe nedrept, constituie infractiunea de:
a. furt calificat, art.209 C.Pen.;
b. furt prev. de art.208 C.Pen.;
c. abuz de incredere.


ANS: B

190. Se aplica agravanta prevazuta de art. 209 alin.1 lit. g C.Pen. – in timpul noptii – in urmatorul caz:
a. fapta a fost savarsita intr-o camera intunecata, situata la subsolul cladirii;
b. fapta a fost savarsita in timpul unei eclipse totale de soare;
c. fapta a fost savarsita la instalarea intunericului


ANS: C

191. Obiectul material al infractiunii de furt este constituit din:
a. obiectele folosite la comiterea infractiunii;
b. bunurile insusite din patrimoniul public sau privat;
c. contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat


ANS: B

192. Latura subiectiva a infractiunii de inselaciune include scopul :
a. de a obtine, pentru altul, un folos material injust;
b. de a pagubi o persoana;
c. de a obtine, pentru altul, un folos nepatrimonial injust


ANS: A

193. Infractiunea de gestiune frauduloasa se realizeaza prin pricinuirea de pagube unei persoane:
a. cu rea-credinta;
b. cu buna credinta;
c. din neglijenta


ANS: A

194. Pot constitui obiect material al infractiunii de delapidare:
a. bunurile mobile corporale;
b. infractiunea este lipsita de obiect material;
c. bunuri fara valoare patrimoniala


ANS: A

195. Urmarea imediata in cazul infractiunii de distrugere consta in:
a. distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun, producandu-se o paguba;
b. crearea unei stari de pericol in ceea ce priveste existenta si starea de fapt a bunurilor;
c. crearea unei stari de pericol pentru viata, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor


ANS: A

196. Subiect pasiv al infractiunii de delapidare poate fi:
a. o persoana fizica;
b. o persoana juridica de drept public sau privat;
c. nu este circumstantiat de text


ANS: B

197. Infractiunea de abuz de incredere realizata prin modalitatea refuzului de restituire a unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, este o infractiune:
a. continua;
b. continuata;
c. instantanee


ANS: C

198. Infractiunea de distrugere se sanctioneaza chiar cand bunul apartine faptuitorului:
a. cand bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare;
b. cand fapta se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, chiar daca nu rezulta pericol public;
c. cand fapta este savarsita prin demolare a unui imobil aflat intr-un stadiu avansat de degradare


ANS: A

199. Dezastrul consta in:
a. producerea unei pagube mai mari de 200.000 lei;
b. distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau de persoane, care a avut ca urmare moartea sau vatamerea grava a integritatii corporale ori a sanatatii mai multor persoane;
c. distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau de persoane


ANS: B

200. In cazul infractiunii de furt calificat, cand autorul are asupra sa o arma, este necesar:
a. ca autorul sa foloseasca arma;
b. sa poarte la vedere arma;
c. nu are relevanta daca victima vede sau nu arma


ANS: C

201. Daca o persoana isi insuseste un bun mobil care a ajuns din eroare in posesia sa:
a. nu raspunde penal;
b. savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit;
c. savarseste infractiunea de furt


ANS: B

202. Dintre infractiunile contra patrimoniului,tentativa se pedepseste la infractiunea de :
a. distrugere calificata;
b. tulburare de posesie;
c. gestiune frauduloasa


ANS: A

203. . Pentru existenta infractiunii de tainuire se cere:
a. faptuitorul sa cunoasca faptul ca dobandeste un bun care provine din savarsirea unei fapte penale;
b. este suficient ca faptuitorul sa cunoasca faptul ca un bun provine din infractiune si nu anunta autoritatile;
c. faptuitorul primeste bunul, stie ca provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si urmareste obtinerea unui folos material


ANS: C

204. Exista infractiunea de distrugere din culpa si atunci cand bunul apartine faptuitorului, in urmatoarele conditii:
a. cand prin distrugere s-au produs consecinte deosebit de grave;
b. daca fapta se savarseste prin explozie;
c. daca bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica sau arhivistica


ANS: A

205. Furtul calificat savarsit prin efractie:
a. implica intotdeauna o violare de domiciliu;
b. presupune inlaturarea unui obstacol interpus intre faptuitor si bunul pe care intentioneaza sa-l sustraga;
c. presupune folosirea frauduloasa a unei chei adevarate


ANS: B

206. In cazul infractiunii de tainuire, tentativa:
a. nu este posibila;
b. este posibila, dar nu se pedepseste;
c. se pedepseste


ANS: B

207. Obiectul material al infractiunii de abuz de incredere consta in :
a. un bun mobil, care in momentul comiterii faptei se afla in posesia faptuitorului;
b. un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei se afla in posesia faptuitorului;
c. un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei se afla in detentia, cu orice titlu, a faptuitorului


ANS: C

208. Refuzul unei persoane de a restitui o suma de bani imprumutata constituie:
a. abuz de incredere;
b. o fapta de natura civila;
c. inselaciune


ANS: A

209. Obiect ul material al infractiunii de tulburare de posesie poate fi:
a. orice bun mobil sau imobil;
b. numai un bun mobil;
c. numai un bun imobil sau o parte a acestuia, precum si din bunurile distruse ori desfiintate


ANS: C

210. Tainuirea se pedepseste :
a. si daca este savarsita fara nici un interes material;
b. daca este savarsita de o ruda apropiata;
c. daca este savarsita pentru obtinerea unui interes material , chiar pentru altul


ANS: C

211. Violarea de domiciliu, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune :
a. contra patrimoniului;
b. contra libertatii persoanei;
c. privitoare la viata sexuala


ANS: B

212. Talharia este mai grava, daca:
a. a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ ;
b. a avut ca urmare o infirmitate temporara fizica ori psihica;
c. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 20 de zile de ingrijiri medicale


ANS: A

213. Violul poate fi definit ca fiind :
a. actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa;
b. actul sexual , de orice natura, cu o persoana de acelasi sex , prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa;
c. actul sexual , de orice natura , cu o persoana de sex diferit sau de aclasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa


ANS: C

214. Conditiile punerii in miscare a actiunii penale la forma tip a infractiunii de viol :
a. impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
b. actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
c. actiunea penala se pune in miscare atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate , cat si din oficiu


ANS: B

215. Tulburarea de posesie, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune :
a. contra patrimoniului;
b. contra libertatii persoanei;
c. contra infaptuirii justitiei


ANS: A

216. Forma de vinovatie, cu care este comisa infractiunea act sexual cu un minor , este :
a. atat intentia directa , cat si intentia indirecta;
b. intentia directa calificata prin scop;
c. praeterintentia


ANS: B

217. In cazul infractiunii de divulgare secretului profesional, prevazuta de art. 196 C.pen., actiunea penala se pune in miscare :
a. exclusiv, la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
b. din oficiu;
c. atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si din oficiu


ANS: A

218. Divulgarea sectretului profesional, raportata la valorile sociale ocrotite, este o infractiune:
a. contra sigurantei statului ;
b. contra libertatii persoanei;
c. de serviciu sau in legatura cu serviciul


ANS: B

219. In cazul infractiunii de amenintare , pedeapsa care se aplica faptuitorului :
a. trebuie sa fie aceesi cu cea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii;
b. poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cu care se ameninta;
c. pedeapsa nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii


ANS: B

220. Nu exista tentativa la infractiunea de omor in urmatoarea circumstanta:
a. otrava administrata victimei a fost in cantitate prea mica neprovocand moartea;
b. s-a folosit o arma despre care se stia ca nu este incarcata;
c. glontul menit pentru victima a fost deviat de un obstacol


ANS: B

221. In cazul coautoratului la infractiunea de omor:
a. trebuie sa se efectueze o activitate materiala in intregime de catre fiecare coautor, actiunea de ucidere;
b. este suficienta simpla prezenta la locul comiterii faptei;
c. trebuie ca activitatea fiecarui coautor sa contribuie imn mod direct la producerea mortii


ANS: C

222. Nu exista infractiunea de omor atunci cand:
a. persoana isi suprima singura viata;
b. victima a dat consimtamantul autorului in acest sens;
c. victima avea o boala incurabila


ANS: A

223. In cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, tentativa:
a. este posibila , dar nu se pedepseste;
b. nu este posibila;
c. se pedepseste


ANS: B

224. Daca faptuitorul ucide victima la scurt timp dupa ce i-a sustras banii, fapta va constitui:
a. omor calificat ( art.175 lit. b C.pen. );
b. omor deosebit de grav ( art. 176 lit. d ) ;
c. talharie in forma agravanta ( art. 211 alin. 3 )


ANS: C

225. Fapta de lovire savarsita din culpa care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare 6-8 zile de ingrijiri medicale, constituie:
a. infractiunea de lovire sau alte violente;
b. infractiunea de vatamare corporala din culpa;
c. nu este infractiune


ANS: C

226. Vatamarea corporala din culpa este mai grava daca:
a. vatamarile au necesitat pentru vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale;
b. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale;
c. daca este indreptata aspra mebrilor familiei


ANS: B

227. Vatamarea corporala este fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare :
a. cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale;
b. cel mult 60 de spitalizare;
c. mai mult de 60 de zile de ingriojiri medicale


ANS: A

228. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele, in ceea ce priveste infractiunile de lovire sau alte violente si vatamare corporala:
a. numai daca actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
b. atat in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si in cazul in care aceasta a fost pusa in miscare din oficiu;
c. nu este inlaturata raspunderea penala, daca actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu


ANS: B
:

229. Nu constuie infractiune de violare de domiciliu :
a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectiv;
b. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuia;
c. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit legal, fara consimtamantul sotiei


ANS: A

230. Tentativa la infractiunea de violare de domiciliu :
a. nu este posibila;
b. se pedepseste;
c. este posibila, dar nu se pedepseste


ANS: C

231. Elementul material al infractiunii de amenintare este constituit:
a. din actiuni si inactiuni;
b. exclusiv din actiuni;
c. exclusiv din inactiuni


ANS: B

232. Incestul este comis, din punct de vedere al laturii subiective:
a. cu intentie directa;
b. din culpa;
c. cu intentie indirecta


ANS: A

233. Obiectul juridic special al infractiunii de hartuire sexuala este constituit din:
a. relatiile sociale privitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei;
b. relatiile sociale privitoare la libertatea persoanei;
c. pe de-o parte, din relatiile sociale privitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, iar pe de alta parte, din relatiile sociale care asigura buna desfasurare a raporturilor interpersonale la locul de munca


ANS: C

234. Constituie furt la plangere prealabila:
a. furtul comis de un minor in paguba tutorelui sau;
b. furtul din camera unui hotel unde autorul a fost cazat;
c. furtul comis la locul de munca de catre un angajat in paguba colegului sau


ANS: A

235. Infractiunea de piraterie este mai grava daca:
a. a produs consecinte grave ;
b. a avut ca urmaresinuciderea victimei;
c. a fost comisa in timpul noptii


ANS: A

236. Pirateria, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune:
a. contra libertatii persoanei;
b. contra patrimoniului;
c. contra sanatatii sau integritatii corporale a persoanei


ANS: B

237. Termenul de predare a bunului gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut este de:
a. 60 de zile;
b. 20 de zile;
c. 10 zile


ANS: C

238. Consumarea infractiunii de insusire a bunului gasit survine:
a. in momentul expirarii termenului de 10 zile in care faptuitorul poate preda bunul gasit;
b. in momentul luarii rezolutiei de a nu preda bunul gasit;
c. in momentul gasirii bunului


ANS: A

239. Forma de vinovatie a infractiunii de seductie este:
a. praeterintentia;
b. intentia directa, calificata prin scop;
c. ata intentia directa, cat si cea indirecta


ANS: C

240. Lipsirea de libertate poate consta, din punct de vedere al elementului material:
a. atat din actiuni, cat si din inactiuni;
b. exclusiv din actiuni;
c. exclusiv din inactiuni


ANS: A

241. Divulgarea secretului profesional este o infractiune contra:
a. libertatii persoanei;
b. patrimoniului;
c. infaptuirii justitiei


ANS: A

242. La infractiunea act sexual cu un minor:
a. legatura de cauzalitate este prezumata;
b. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste;
c. consumarea infractiunii survine in momentul finalizarii actului sexual cu un minor in varsta de sub 15 ani


ANS: A

243. Dintre infractiunile contra libertatii persoanei, prin constrangere, este comisa infractiunea de:
a. coruptie sexuala;
b. viol;
c. seductie


ANS: B

244. Subiect activ al infractiunii de delapidare poate fi:
a. orice persoana, nefiind circumstantiat de text;
b. gestionarul sau administratorul;
c. un functionar cu atributii de control


ANS: B

245. Sunt infractiuni contra libertatii persoanei:
a. violarea secretului corespondentei;
b. talharia;
c. pirateria


ANS: A

246. Tulburarea de posesie este mai grava daca:
a. se savarseste de catre doua sau mai multe persoane impreuna;
b. se savarseste de catre o persoana inarmata;
c. se savarseste prin folosire de calitati mincinoase


ANS: A

247. Tulburarea de posesie nu poate fi comisa, din punct de vedere al formei de vinovatie:
a. cu intentie indirecta;
b. cu intentie directa;
c. din culpa


ANS: C

248. Obiectul material al infractiunii de inselaciune, in varianta agravata, poate fi:
a. numai un bun imobil;
b. cec-ul
c. numai un bun mobil


ANS: B

249. Actele de perversiune sexuala constituie infractiune daca:
a. se savarsesc, in orice modalitate si imprejurare;
b. au produs scandal public;
c. subiectul pasiv a fost constrans


ANS: B

250. Elementul material al infractiunii de coruptie sexuala se realizeaza prin:
a. ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor;
b. acte de perversiune sexuala cu un minor;
c. acte de constrangere a unui minor


ANS: A


 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Azi va recomandam

You gotta be fucking kidding me!

Replica de mai sus, rostita de personajul lui Brian Cox (“Red”) in momentul in care realizeaza ca povestile cu spirite nu sunt doar legende, se potriveste perfect povestii impresionante spuse in “Trick ‘r Treat”.

Citește mai departe...
Banner

Reclama colt

Stiri de ultima ora

Prin obiectiv

 

Playstation 3 a fost descifrat

 

Festivalul de Film Tribeca – aflat pe ultima suta de metri

Peste exact o saptamana, Festivalul de Film Tribeca isi va deschide portile, asa ca pregatirea evenimentului a intrat deja pe ultima suta de metri. Suntem informati ca lista cu membrii juriului a fost definitivata, iar printre celebritatile care vor avea putere decizionala in acest an se numara si Jessica Alba, America Ferrera, Zach Braff sau Whoopi Goldberg. Juriul va avea in compozitie si scenaristi, jurnalisti si figuri media, in total 35 de persoane pentru a juriza cele 6 categorii ale competitiei. Editia de anul acesta a festivalului se va desfasura intre 21 aprilie si 2 mai, iar castigatorii tututor categoriilor vor fi anuntati in cadrul unei ceremonii programate pe 29 aprilie. Premiile oferite vor avea o valoare de 130.000 de $ si vor fi insotite de obiecte originale de arta oferite fiecarui castigator.

 

Banca suspinelor

Sursa: Constantin Radu RUSU Redacţia noastră vă propune un nou serial, în care încercăm să creionăm personalitatea tehnicienilor ce lucrează la făurirea marilor performanţe din sportul pietrean. De multe ori anonimi în comparaţie cu performanţele ce le obţin sportivii pe care-i pregătesc, antrenorii au o existenţă zbuciumată, în care suspinele sunt mult mai dese decât satisfacţiile. De cele mai multe ori eşecurile generează demiteri sau demisii, antrenorul fiind cel mai uşor de sacrificat în astfel de situaţii. Nu ne propunem o ierarhizare a performanţelor obţinute de sportivii sau echipele pregătite de antrenorii noştri, ci doar o sumară trecere în revistă a celor care şlefuiesc cu migală bijuteriile sportului de performanţă. Astăzi vă prezentăm pe unul dintre cei mai titraţi antrenori din atletismul românesc şi

 

Motociclisti zdrobiti de duba

Sursa: Cristina MIRCEA Pe de altă parte, nici plimbările de "vară" în şlapi, fără cască şi, eventual, cu viteză, nu trebuie ignorate. Tocmai de aceea, de ieri, Poliţia rutieră Roman a început să facă verificări în Tămăşeni, dar şi în alte comune din zonă, pentru a verifica dacă tinerii care se plimbă cu motociclete sau mopede respectă regulamentele rutiere şi nu se expun riscului de a-şi pierde viaţa.

 

Brand

 

Judeţul Neamţ pregătit doar pe jumătate să atragă fonduri europene

Sursa: Alex NECHITA De anul viitor, fondurile europene pentru zonele rurale se vor acorda doar prin asociaţii special formate. În Neamţ, trei parlamentari aleşi prin vot s-au ocupat personal de înfiinţarea grupurilor de acţiune locală (GAL) structuri absolut necesare pentru accesarea de fonduri prin programul LEADER, ce are în vedere finanţarea zonelor rurale. Astfel, având în vedere numărul populaţiei judeţului şi împărţirea teritorială, în Neamţ este posibilă alcătuirea a cinci GAL. Până în acest moment s-au înfiinţat trei. Primul menţionat este cel din zona Roman, denumit "Valea Siretului", al doilea a fost înfiinţat în zona Roznov şi al treilea în zona Târgu-Neamţ şi pe Valea Muntelui. Cinci GAL posibile în Neamţ În funcţie de numărul de populaţie şi apropierea geografică, în Neamţ se pot alcătui cinci astfel de grupuri. Numărul minim al locuitorilor poate fi de 10.000, în timp ce maxim poate fi de 150.000 de locuitori. În afară de cele trei GAL înfiinţate deja, ar mai fi două regiuni care ar putea beneficia de acelaşi tratament - zona Piatra-Neamţ şi zona Bicaz (Valea Bistriţei). În aceste două cazuri, parlamentarii care ar fi putut demara procedurile după modelul propriilor colegi nu au aflat nici până acum cu ce se mănâncă această asociere care va fi, de altfel, singura în stare să mai atragă fonduri europene în zonele rurale. Mihaela Stoica, deputat de Neamţ ales într-unul din colegiile din zona Piatra-Neamţ, spune: "Spre ruşinea mea, nu ştiu nimic despre aceste grupuri şi programe. Foarte urât din partea mea. Mă voi interesa şi voi reveni mâine cu detalii". Toader Mocanu, colegul acesteia, senator pe zona Piatra-Neamţ, recunoaşte la rându-i că nu a auzit de necesitatea acestor asocieri. Cu toate acestea el a afirmat că se va edifica şi va lua măsurile ce se impun. Depuatul Stelian Ghiţă nu a răspuns la telefon. O altă zonă în care se putea înfiinţa o structură similară cuprinde comunele din vecinătatea oraşului Bicaz, de pe văile Bistriţei şi Bicazului. Zona este reprezentată în Parlament de deputatul Emil Bostan şi de senatorul Ovidius Mărcuţianu. Cel puţin senatorul, el fiind singurul care a răspuns la telefon, nu ştia nimic despre grupuri de acţiune locală sau despre viitorul proiectelor europene pentru zona rurală. "Dacă este o acţiune legală şi poate ajuta comunităţile, am să mă implic", a spus senatorul Mărcuţianu. Formarea GAL În aceste asociaţii, autorităţile locale au voie să deţină maximum 49% din acţiuni, restul putând fi împărţite între organizaţii neguvernamentale, firme agricole sau pensiuni, biserici sau alte astfel de formaţiuni legale. Aceste grupuri de acţiune locală în care se încearcă întrunirea tuturor factorilor de decizie dintr-o microregiune, vor fi singurele entităţi care vor beneficia de atenţia şi finanţările Uniunii Europene. GAL sunt entităţi care reprezintă parteneriate public-private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului, aceasta este definiţia care apare pe siteul Agenţiei pentru Dezvoltare Rurală. Entităţile cu pricina beneficiază de Submăsura 431.1 din FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), care sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locala şi pregătirea planului de dezvoltare locala în vederea participării la selecţie a GAL, dar şi de Submăsura 431.2 - Funcţionarea GAL, dobândirea de competente şi animarea teritoriului, după ce acestea au fost selecţionate. Trei grupuri sunt funcţionale Fiecare GAL beneficiază de o finanţare modică în primă etapă. Sprijinul acordat este pentru identificarea nevoilor din teritoriul GAL, pentru sesiuni de informare cu privire la GAL, pentru promovare prin diferite mijloace. "De curând m-am întâlnit cu primarii din colegiul V şi am discutat despre ultimii paşi ai Grupului de acţiune locală «Valea Siretului», înaintea depunerii Planului de dezvoltare regională. Strategia gândită de noi va fi depusă pe data de 1 septembrie. Întrevederile mele sunt cu toţi primarii din zonă, indiferent de partidele din care fac parte, scopul comun fiind de a dezvolta zona prin atragerea de fonduri. Noi avem deja experţi, consultanţi, consilieri care ştiu ce trebuie făcut în continuare şi sper că am pus deja premisele unei dezvoltări ulterioare", a declarat deputatul Ioan Munteanu. Marius Rogin, ales deputat în colegiul VII, este un alt parlamentar care s-a interesat de soarta comunităţilor care l-au ales şi a demarat acţiunile de formare a grupului de aproape un an de zile. "Noi avem ceva vreme de la înfiinţare şi până acum am trecut prin toate etapele necesare formării grupului de acţiune locală. Vom depune în septembrie şi Planul de dezvoltare regională şi ne vom încadra în termenele impuse", a declarat deputatul Marius Rogin. Strategia de dezvoltare locală trebuie să urmărească folosirea de noi cunoştiinţe şi noi tehnologii, pentru ca produsele şi serviciile teritoriului rural să devină mai competitive, să îmbunătăţească calitatea vieţii în teritoriile rurale, să mărească plusvaloarea produselor locale, în special facilitând accesul la pieţe, pentru micii producători uniţi prin activităţi colective, să facă cea mai bună folosire a resurselor naturale şi culturale. Planul de dezvoltare se structurează pe fiecare din temele prezentate şi cu prioritate pentru sprijinirea tinerilor şi promovarea femeii în mediul rural. Grupurile de acţiune locală vor alege proiectele care vor fi finanţate în cadrul acestei strategii, proiectele de cooperare inter-teritorială şi trans-naţională. Date tehnice Fiecare plan de dezvoltare trebuie sa fie centrat pe o temă prioritară stabilită anterior de către Comisia Europeană şi care e considerată a fi de interes special la nivel comunitar. Temele sunt în număr de patru: utilizarea noilor tehnologii pentru a creşte competitivitatea produselor din zonele rurale (11%); îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale (24%); sporirea valorii produselor locale prin facilitarea accesului pe piaţa al micilor unităţi de producţie prin intermediul acţiunilor colective (20%) şi utilizarea cât mai bună a resurselor naturale şi culturale, inclusiv sporirea valorii siturilor de interes selectate de Programul "Natura 2000" (34%). În anumite situaţii, un grup de acţiune locală poate avea mai mult de o arie tematică asupra căreia să se concentreze, dar cele secundare sunt în planul doi de interes. Mai mult, temelor comunitare li se pot adauga teme naţionale sau propuse de GAL care să se adreseze unor situaţii specifice fiecarei zone şi care sunt aprobate ca fiind importante de către autoritatea de management.  

 

Aceste cuvinte care "ne doare"

Sursa: Luiza MOLDOVAN Ador să citesc cronică de teatru. Mai ales atunci când nu-nţeleg nimic. Analiza asta intrauterină, i-aş zice, chiar transvaginală, cu uşoare accente metafizice, a unui experiment scenic de orice anvergură ar fi devine cu atât mai delicioasă cu cât termenii folosiţi îmi sunt completamente străini. Pardon. Etranjeri. Cronica de teatru, uneori chiar şi cronica muzicală, analizele "fără pretenţii exhaustive" dar care cu siguranţă, în capul lor se cred cu totul şi cu totul exha... mă rog... , dar n-o spun în gura mare ca să nu zică lumea că autorul se dă mare. O umbră de smerenie pozează cu grijă în spatele peisajului unui ego strâns poate prea rău între capsele bunului-simţ. Bunul simţ ca poruncă socială! Ah, ce nedreptate! Ce ciudă mi-e că io nu pot să aşa! Textele astea m-au umilit mereu şi-or să continue să mă umilească, pentru că eu niciodată n-o să pot să fiu mama unor asemenea entităţi. Titluri superbissime înnobilează hârtia sau spaţiul virtual cu dimensiunile lor mistice, neexplorate: "Acţionism ludico-manelisto-peisagist". Superb. Superb! Pur şi simplu minunat. Cum să nu mă polueze furia zavistiei scriitoriceşti? Cum să nu mă apuce toate spumilii în faţa unui asemenea text, a unui asemenea titlu? "Regizorul amfetaminizează ludicoman ".  Bestial!"Stoarce textul lui Sebastian de balastul literar-anost şi dinamizează dialogurile prin accente actanţial-stilistice, care stabilesc un raport de confruntare semantică critică cu textul permeabil. Dramaturgia textului menţine atracţiile erotice de bază, pe care le spaţializează pentru a face din joc trambulina cotidianului corporatist". Ai lăv it! "Totul o ia uşor, uşor razna într-o joculare care porneşte de la caraghioslâcuri yoghine, trece prin seducţii puşteşti, prin travestiuri manelisto-peisagisto-nostalgice şi dă cu capul de ordinea din subordinea corporaţiei." Vedeţi? Despre asta vorbesc eu! Despre "joculări" şi "caraghioslâcuri yoghine", despre "deplasările de conţinut dramaturgic". Astfel de joculări mie n-or să-mi vină niciodată, iar cât despre "deplasările de conţinut dramatic" nici atât. O ciudă ontologică mă cuprinde furibund. Sunt rabiată de microbul toxic al pizmei. "Nu credem că tonul grav, tragic sau cel puţin dramatic reprezintă punctul de contact cu realitatea sonoră a interiorităţii creatorului". Îmi şi imaginez cadrul perfect pentru rostirea unei atât de colosale fraze. Foşnească taftaua! Strălucească organza! Curgă şampania! "Nici noi!", aş răspunde numaidecât, bălăbănind un evantai din pene de struţ.  Îmi înţeleg micimea spirituală şi chiar mi-o cultiv împreună cu neputinţele intelectuale. E tot ce am io mai bun în mine. Mă agăţ paranoic de incapacităţile inteligenţei mele pe când de fapt mă rostogolesc în nămol împreună cu prietena mea cea mai bună, ranchiuna. Sunt o panaramă, o jagardea intelectuală, sunt nişte muci într-o fasole. Sunt un nimeni, nu mă plac. "Ocolirea şablonului, care duce uneori la lipsa de concentrare ni se pare a fi oportună, însă pentru schiţarea unor fizionomii cinematografice revolute". Fată, ce irefutabilă-mi pari! Mi se pare că n-ai nici o problemă estetică. Am certitudinea că le ştii pe toate. Că n-am io întrebări câte răspunsuri ai tu. Că jonglezi cu perspicacitate cu ideile aşa cum io jonglez fără îndemânare cu aluatul de pizza (nu mi-a ieşit niciodată, niciodată nu mi-a reuşit nimic).

 

Poliţiştii nemţeni tentaţi de modelul moldovenesc

Adunarea generală a membrilor Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) Neamţ, care s-a desfăşurat ieri, de la 11 la 13, în Casa de Cultură  a Sindicatelor, a fost un veritabil spectacol. Pe lângă dezbaterile care au vizat adoptarea măsurilor de protest împotriva reducerilor salariale făcute de Guvern, cele două ore au fost pigmentate cu luările la cuvânt ale unor ofiţeri şi subofiţeri şi cu acuzele aduse liderilor SNPPC. Şedinţa a debutat cu prezentarea celor de la prezidiu (agentul Neculai Isache, şeful SNPPC Neamţ, vicepreşedintele aceluiaşi sindicat, Ioan Zaharia - liderul nemţean al Cartel Alfa şi reprezentantul de la Bucureşti al SNPPC), după care, când în sală erau aproximativ 130 de poliţişti, Zaharia a început, blând, dezbaterile: "M-am ridicat în picioare din respectul pe care vi-l port, dumneavoastră, poliţiştilor. Mă simt onorat să particip la această întrunire care este menită să ne apere drepturile, nouă, celor care contribuim, din salariul şi aşa mic pe care îl avem, la bugetul de stat". Realizări: albirea poliţiştilor acuzaţi de crimă Liderul SNPPC Neamţ a prezentat, la începutul întrunirii, realizările sindicatului, enumerând, pe lângă acţiunile făcute în justiţie pentru obţinerea unor drepturi ale poliţiştilor, şi faptul că juriştii SNPPC au acordat asistenţă la doi poliţişti care au fost acuzaţi de crimă. "Este vorba despre agenţii George Tîrşă şi Gabriel Petrache, care au fost reprezentaţi juridic de avocaţii noştri şi au fost achitaţi", a precizat Neculai Isache. După cum am şi relatat la vremea respectivă, cei doi poliţişti au fost trimişi în judecată sub acuzaţia că ar fi omorât în bătaie un sătean din comuna Poienari, în vara anului 2008. Tot la capitolul realizări, a fost menţionat faptul că SNPPC le-a acordat ajutoare umanitare mai multor membri de sindicat şi că a oferit cadouri poliţistelor, de Ziua Femeii, precum şi că a sponsorizat competiţiile sportive organizate în Poliţia Neamţ. După această prezentare, poliţiştii prezenţi la adunare au fost invitaţi să-şi prezinte ofurile. Aspart gheaţa agentul şef principal Emil Paraschiv (şeful Postului comunal de Poliţie Săvineşti). "Pentru că noi, niciodată, nu am plecat capul, totdeauna ni s-a întors spatele. Mă refer aici la deficienţele, la lipsurile cu care ne confruntăm, zi de zi, în munca pe care o facem. De exemplu, la mine la post, am făcut cât am putut; am pus mână de la mână şi am strâns bani ca să acoperim lipsurile din logistică. Dar în momentul de faţă nu se mai poate. Acoperişul sediului în care lucrez este cu ţiglă, a fost făcut în 1952 şi, chiar ieri când a plouat, credeţi-mă, nu mai aveam lighene în care să strângem apa care curgea în post. Ploua în camere prin vreo nouă locuri, deja tavanul de la mine din birou a început să cadă. În ceea ce priveşte maşinile cu care lucrăm, totul este la fel de «extraordinar». Înainte lucram cu maşinile vechi, cu Daciile alea pe care le ştiţi. Acum, cică, avem maşini noi, dar au ajuns deja la 60.000 de kilometri făcuţi şi nu mai sunt bani pentru verificările tehnice, ce să mai spun de cauciucuri, că vine iarna. O să vedem ce o să facem, o să le tragem pe dreapta, că nu avem altă soluţie. E drept, munca de poliţie nu se face cu maşina, dar la nivelul anului 2010, pentru a da un randament maxim, avem nevoie să ne deplasăm cu maşina în munca noastră, şi nu pe jos", a spus şeful Postului de Poliţie Săvineşti. Birotica: "Scriem pe aer şi cu aer" Agentul şef Paraschiv a prezentat şi alte aspecte negative ale muncii poliţieneşti: "În ceea ce priveşte birotica, la noi la post scriem cu aer şi pe aer. Pentru că hârtie şi pixuri nu avem. Dar am putea să ne rugăm la Moş Crăciun, când va veni, să ne pună şi nouă cadou câte un top de hârtie şi un mănunchi de pixuri. Nu vreau să părem nişte plângăcioşi. Ne-am întâlnit aici ca să comunicăm unii cu alţii şi să spunem că am ajuns la un nivel în care aşa ceva nu se mai poate, fraţilor! Aceste reduceri salariale ne-au omorât. Nu ştiu cum o să ne mai descurcăm. Dar, până la urmă ar mai exista o posibilitate să supravieţuim. De exemplu, anul trecut, am fost în Republica Moldova şi, înainte de Chişinău, cam la vreo 40 de kilometri, după ce am traversat o pădure, ne-a oprit Poliţia. Noi, având legitimaţiile la noi, le-am arătat să vadă că suntem poliţişti. «Oooo, foarte bine colega», aşa ne-au zis. «Câţi sunteţi în maşină?» Şase am zis. «Perfect, pregătiţi fiecare câte zece euro, că de la voi luăm cu încredere, doar

 

Tragedie în comuna Poiana Teiului: Copil ucis de vârful unui brad

Un minor, în vârstă de 14 ani, din satul Petru Vodă, comuna Poiana Teiului, a murit în după amiaza de 4 septembrie, strivit de vârful unui brad care a căzut peste el. Tragedia s-a petrecut pe la ora 13.30, în pădurea din localitatea natală a băiatului. "La faţa locului s-a deplasat o echipă de cercetare, iar din primele verificări s-a stabilit că victima s-a deplasat, împreună cu fraţii săi şi cu alţi tineri, în pădurea proprietate privată, cu intenţia de a strânge crengi de brad. La un moment dat, un vârf de brad s-a desprins accidental şi a căzut, lovindu-l mortal pe minor", a declarat agentul principal Irina Andrei, locţiitorul purtătorului de cuvânt de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. Cadavrul băiatului a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Neamţ, în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzei medicale a decesului. Cercetările sunt continuate de Poliţia Orăşenească Bicaz.

 

Blocat în gară: hoţii de banane, poliţistul sictirit, porno şi un domn sensibil

Sursa: Oana DAN Acum o săptămână, o complicaţie CFR-istă m-a făcut să stau trei ore, noaptea în gara din Braşov, aşteptând un tren. Îmi era foarte somn şi am încercat să păcălesc somnul cu o carte. Nu prea a mers. Am dat un tur al zonei de aşteptare a gării. Majoritatea scaunelor erau ocupate de persoane cel puţin dubioase. M-am aşezat lângă o femeie şi doi bărbaţi cu multe traiste din rafie, care şi ei aşteptau un tren. N-am aflat dacă acelaşi pe care îl aşteptam şi eu.S-a făcut 00:30. Întorceam paginile din Kurt Vonnegut, „Abatorul cinci” fără prea mare tragere de inimă. Pleopele îmi cădeau. Aş fi vrut să dorm, îmi simţeam corpul moale. Deodată am auzit tropăituri jos. M-am întors. Trei adolescenţi tuciurii, cu şlapi, alergau cărând o cutie cu banane Dole. Au început să urce în fugă scările, vorbind tare şi opintindu-se din cauza cutiei care îi cam dezechilibra. La intrarea în gară şi-a făcut apariţia un poliţist care a strigat după ei: „’Re-aţi ai dreacu! Duceţi, bă, bananele înapoi! Nu mă faceţi să vin după voi!”Cei trei ajunseseră deja la etaj şi încercau să dosească respectiva cutie sub scaunele din holul de aşteptare. Poliţiştul, înalt, cu chipiul pus într-o parte, cumva şmechereşte, a mărit pasul. Se vedea că n-are chef să se agite. A urcat. A mers alene, într-un fel care mie mi s-a părut că defineşte exact expresia „festina lente” învăţată la şcoală. A ajuns la cei trei, care stăteau cuminţi pe scaune. De unde stăteam nu am putut vedea unde sunt bananele. Le-a zis ceva, s-a uitat insistent la ei, până când unul dintre ei s-a ridicat şi s-a pornit, cu cutia de banane în braţe. Poliţistul l-a însoţit până afară. Peste câteva minute, adolescentul a revenit fără banane.Cerşetorul cafegiu şi baba fastfoodMi-a trecut somnul şi am coborât să fac o plimbare prin gară. Mai aveam de aşteptat două ore. M-am gândit să îmi iau o cafea. Aveam mai multe opţiuni. Între două automate, un nene cu coadă, păr slinos şi un parpalac rupt, cusut şi răscusut s-a apropiat şi mi-a spus ceva bolborosit. N-am înţeles. Din datul din mâini am priceput că vrea o cafea. N-aveam mărunţiş, aşa că niciunul dintre noi n-a băut cafea.Am început să măsor gara în lung şi în lat. Cafegiul a rămas între cele două automate aşteptând clienţi la cafea. Cum se apropia cineva, se pornea pe vorbit nonverbal, cerând cafea. Până mi-a venit trenul, nu avusese şansa să bea cafea.Pe scările din dreapta intrării în gară, o babă încotoşmănată, care până atunci dormise pe sarsanale, s-a trezit, s-a ridicat înjurând şi a pornit-o târşâind afară. A revenit în câteva minute şi s-a aşezat pe aceeaşi scară, lângă aceleaşi sarsanale. Îşi luase un hamburger. L-a pus pe scară, alături. L-a desfăcut tacticos. A scos, cu

 

Cu TIR-ul in casa

S-a trezit, la propriu, cu un TIR care i-a intrat în curtea casei. Aceasta i s-a întâmplat unui localnic din comuna Vânători Neamţ, duminică (5 septembrie), pe la ora 8 dimineaţa. Potrivit poliţiştilor, evenimentul s-a petrecut în următoarele împrejurări. Ion N., în vârstă de 40 de ani, din judeţul Tulcea, venea din comuna Borca, la volanul unui TIR (înmatriculat TL -04-NEG) care era încărcat cu cherestea. Marfa urma să fie dusă la Tulcea, la o societate comercială de profil. Ajuns în Vânători Neamţ, într-o curbă la dreapta, el nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a pierdut controlul asupra direcţiei, iar autovehiculul a ieşit de pe partea carosabilă. TIR-ul a intrat direct în curtea lui Vasile Popa, rupând 20 de metri de gard şi porţile de acces, după care s-a răsturnat, pe o parte, chiar lângă locuinţa acestuia. Ca prin minune, şoferul a scăpat doar cu câteva zgârieturi şi o sperietură de moarte. Poliţiştii, sosiţi la locul evenimentului, au stabilit că tulceanul nu se afla sub influenţa alcoolului. "S-a întâmplat spre dimineaţa... Dormeam când am auzit o bubuitură puternică. M-am speriat, am crezut că s-a întâmplat ceva în camera băieţilor (că le făcusem focul, să se odihnească bine, pentru că urma să plece în Italia). M-am dus fuga la ei, totul era bine. Pe urmă mi-am dat seama că a fost un TIR care a rupt gardul şi a intrat în curte. Nu e prima dată când se întâmplă aşa; în urmă cu vreo trei ani, o altă maşină a ratat curba şi a intrat în casă la noi. Bine că a scăpat şoferul cu viaţă, era doar speriat; a avut noroc. Se vede că a încercat să frâneze, însă degeaba", a povestit Vasile Popa, localnicul care s-a trezit cu TIR-ul în curte. Ion N. a fost sancţionat contravenţional şi a scăpat de dosar penal (pentru distrugere din culpă) deoarece pagubele pricinuite urmează să fie plătite de firma la caree este angajat.

 

Examen la Politie

Examen de avansare in grad, intr-o unitate de politie unde era comisar sef Bula.Raspunde sergent Bolboaca:-Ia spune, cat fac 3 X 3?-Sapte, sa traiti!-Il picam, intreaba examinatorul?-Nu, raspunde Bula...a fost cooperant...Urmatorul candidat primeste aceeasi intrebare. Raspuns: 3 X 3 = 8. Verdictul: promovat; motivatia - in timpul examinarii a dovedit receptivitate.La al treilea candidat, 3 X 3 = 11. E promovat pentru fermitatea punctului de vedere.Al patrulea - 3 X 3 = 12, raspuns pe care seful comisiei il considera - totusi - acceptabil.In sfarsit, unul dintre examinati raspunde corect. Fericit, examinatorul exclam:-Domnule colonel, iata unul care stie!Sumbru, cu fruntea numai cute, BULA aproba, maraind:-De stiut, stie el. Problema e... de unde stie?

 

De vorbă cu Dani: Centrul pentru Cercetarea Marginilor

De ani de zile se zburleşte lumea că societatea civilă (sau Societatea Civilă?) lipseşte din peisajul românesc. Laurenţiu Ciubotaru are 36 de ani, este sătul de acest neajuns şi a decis să-şi înfiinţeze un ONG. După modelul nenumăratelor ONG-uri care activează(?!) prin jurul nostru, va fi vorba de o activitate extrem de importantă, de impact şi indispensabilă societăţii. Şi, desigur, un pic profitabilă: "M-am gândit să-mi fac un ONG. Văd că dă bine şi, după cum activează unii într-o voioşie, se şi câştigă bine. Să profit de o organizaţie non-profit şi să-mi rotunjesc veniturile. Voi face şi adunare de fonduri, voi da proteste în presă, poate voi organiza şi work-shopuri. Ştiu pe cineva care a adunat două milioane de euro (fonduri europene) pentru workshopuri. Adună nişte avizi de cunoaştere, le vorbesc două zile, le dau cafele şi cazare, eventual şi diurnă, şi se auto-plătesc pentru organizare, consultanţă, conferinţă, conferenţiari. Aceştia din urmă pot fi nişte parandărătnici, să câştige toată lumea. Cred că e plăcut. Le trimit finanţatorilor fotografiile şi facturile, să vadă că sunt serioşi. Şi, gata! ONG-ul meu e încăpător, se pot face multe cu el. Cercetarea Marginilor e o disciplină nouă care încă nu are un Centru. Aşa că mă voi duce la primărie să mi se dea un sediu. Cumpăr şi nişte mobilier, asta din prima finanţare. Organizez şi un festival, ceva cu plimbat prin iarbă. Şi bag un mesaj anti-drog, să zicem: «Iarba e să o călcăm, nu să o fumăm». Cu asta iau arginţi la sigur. Cu ce aş mai putea lua nişte cecuri? Cu o luptă împotriva icoanelor în şcoli. Şi de aici iau gologani frumoşi. Ies la televizor, mă zbat, trimit caseta şi lumea e mulţumită, băieţii finanţatori mă bat pe umăr.  Până la urmă, dacă nu sunt fonduri destule, mă declar împotriva proiectului Roşia Montană şi sigur trăiesc regeşte. Şi transparent, nene! Trăiesc elegant, verde, rebel. Şi ce legătură are asta cu Centrul pentru Cercetarea Marginilor? Păi, dacă iau fonduri serioase, stau pe margine şi mă răţoiesc la centru. Şi nu mai trebuie să lucrez la patron. Voi fi un om liber!" Domnule Ciubotaru, e minunat. Poate organizăm ceva împreună. Uite, eu m-am gândit să înfiinţez Institutul pentru Analiza Tangentelor. Merge de minune şi e compatibil cu cercetarea marginilor. Facem împreună o asociaţie de ONG-uri preocupate de lipsa dezbaterii publice pe teme marginale şi tangenţiale. Ce spuneţi? Scrieţi-i lui Dani pe adresa Piatra-Neamţ, str. Calistrat Hogaş, nr. 39 sau pe e-mail: realitatea@ambra.ro

 

Povestea lui Codruţ Oprea, poliţistul agresat la Târgovişte

Sursa: Adriana Oprea POPESCU Două zile, el a fost pentru toată România doar "un poliţist". N-a avut nume, prenume, grad sau fotografie, a fost "judiciaristul agresat într-un bar din Târgovişte". Vreme de două zile, Codruţ Constantin Oprea a rămas doar numărul 216 în statistica IGPR-ului cu poliţiştii ultragiaţi de la începutul acestui an. Povestea lui "un poliţist" este importantă pentru că reprezintă destinul poliţiştilor pe care sistemul nu a apucat să-i macine şi să-i lege de scaune. A celor care încă îşi mai fac meseria din convingere şi cu pasiune. Cred cu convingere că nu toţi poliţiştii sunt nişte "miliţieni burtoşi" sau "capete de cretă", la fel de mult cum cred că nu toţi jurnaliştii sunt nişte "hiene mincinoase" sau "tonomate ale mogulilor". Suntem fiecare ceea ce ne îndeamnă conştiinţa să fim. Codruţ împlinise 24 de ani pe 24 martie şi absolvise Şcoala de agenţi de poliţie din Câmpina în decembrie 2006. "S-a făcut poliţist pentru că aşa a crezut el că e cel mai bine", mărturiseşte Angelo, fratele lui. E mai mare decât Codruţ cu şase ani şi lucrează tot la IJP Dâmboviţa. A absolvit aceeaşi Şcoală de la Câmpina şi spune că nici el, nici fratele lui n-au mers la Academia de Poliţie pentru că, "dacă vrei să ai acolo şanse la admitere, trebuie să faci din clasa a XII-a meditaţii la istorie şi la gramatică. Iar meditaţiile costă bani...". Astăzi, el e student la Academie, la fără frecvenţă, iar Codruţ e în anul III la Facultatea de Drept.Proaspăt subofiţer, Codruţ a lucrat mai întâi la judiciar, la Poliţia din Fieni. În urmă cu un an se mutase la Compartimentul de Investigaţii Criminale din IJP Dâmboviţa, intrând într-o echipă de 22 de poliţişti care aveau în vizor toate clanurile din zonă. Pentru el a fost o provocare, învăţa meseria din mers, dobândise fler şi instincte de poliţist. Faţă de ceilalţi colegi din echipă, avea un atu: făcuse din clasa a VIII-a lupte libere la un club sportiv din Târgovişte şi îi ştia de acolo pe mulţi dintre cei care, mai târziu, deveniseră membri de bază ai grupărilor infracţionale din oraş. "El reuşise să se apropie cel mai tare de nucleul lor", spune un poliţist care îi e coleg de echipă. "Au primit lovituri şi au ştiut probabil de unde li se trage. De altfel, au existat informaţii cu o lună şi jumătate în urmă că Ghenosu (n.r. - Florin Pârjol, după numele din buletin, liderul grupării "Ghenosu") intenţiona să dea un avertisment Poliţiei, să lovească

 

Just cause 2 Cerinte de sistem

Eidos Interactive a anunţat că va lansa în acest an Just Cause 2, continuarea jocului de acţiune Just Cause, dezvoltat de studiourile Avalanche. Jucătorii vor intra din nou în rolul lui Rico Rodriguez, destinaţia sa de data aceasta fiind insulele Panau . Conform producătorilor, lumea din JC 2 va avea o suprafaţă de aproximativ 1000 kilometri pătraţi, care va include zone tropicale, deşertice şi vârfuri montane. De asemenea, paraşuta şi grappling hook-ul vor fi din nou prezente, iar numărul de vehicule va fi mărit considerabil, sistemul de condus al acestora fiind îmbunătăţiti pentru a permite efectuarea unor cascadorii spectaculoase.Dupa succesul inregistrat de predecesorul sau Just Cause 2 se anunta un joc care ne va tine inarmati cu tastatura si mouse-ul multa vreme.

 

Filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier", regizat de Florin Serban, a castigat Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin

Filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier", regizat de Florin Serban (35 de ani), a castigat Ursul de Argint - Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Berlin, precum si premiul Alfred Bauer pentru inovatie artistica. Filmul reprezinta debutul in lung-metraj al regizorului roman. Ursul de Aur a fost castigat de filmul "Honey" (Turcia). Filmul are la baza piesa de teatru cu acelasi nume a Andreei Valean si se concentreaza pe povestea unui tanar dintr-un penitenciar care se indragosteste de o studenta la psihologie si incearca sa evadeze cu cateva zile inainte de eliberare. E primul lungmetraj romanesc pentru a carui distributie s-a facut un casting amanuntit in centrele de reeducare pentru minori. In rolul principal a fost insa ales George Pistereanu, absolvent al Liceului de Arta “Dinu Lipatti” din Bucuresti. Florin Serban, debutant in lungmetraj, a primit Ursul de Argint si Premiul Special al Juriului din mainile lui Renée Zellweger. „Eu cand vreau sa fluier, fluier” a primit la ceremonia de sambata seara si Premiul „Alfred Bauer” pentru un film din Competitia Oficiala care deschide perspective noi in arta cinematografica. Ursul de Aur pleaca in Turcia, la Semih Kaplanoglu, autorul lui „Bal”/”Honey”, in vreme ce Roman Polanski a primit, in lipsa, Ursul de argint pentru cel mai bun regizor.  Cand s-a anuntat Premiul „Alfred Bauer”, probabil ca Florin Serban si-a epuizat nu doar cuvintele, ci si asteptarile. „Acest premiu inseamna mult pentru mine si echipa mea,” a spus el pe scena, dupa care le-a multumit colegilor din echipa, dedicand premiul „acelor copii care au inceput aceasta calatorie si care scriu poeme pentru niste mame pe care

 

Handbal masculin – juniori / La turneul final de juniori III: Pietrenii au făurit aur la Cluj

Campionatul Naţional de handbal masculin rezervat echipelor de juniori III a programat pe parcursul săptămânii precedente faza finală. La acest nivel de performanţă au fost prezenţi şi handbaliştii de la LPS Piatra Neamţ. Formaţia pietreană este pregătită de Rita şi Stelian Bursuc şi şi-a câştigat dreptul de a participa  la faza finală după ce s-a calificat aici din faza semifinală şi după ce a câştigat fără înfrângere Seria A preliminară. După un sezon dominat categoric handbaliştii din Piatra Neamţ au obţinut medaliile de aur şi au câştigat titlul de CAMPIONI NAŢIONALI AI ROMÂNIEI! Vă reamintim sistemul competiţional stabilit pentru acest eşalon de performanţă. Campionatul juniorilor III pentru sezonul 2009 - 2010 este identic cu cel anterior, cu doar o excepţie. Echipele înscrise în campionat au fost repartizate pe criterii geografice în serii de câte 5 - 6 echipe, cu excepţia Seriei D, unde au fost 7 echipe. În fiecare serie s-au

 

Drive-test / Noul Touareg - un supranume pentru siguranţă şi confort

Sursa: Natalia RISTEI Showroom-ul Cybernet Auto Center din Piatra Neamţ ne-a provocat la un nou drive test, de astă dată cu noul Touareg. Asta pentru pentru a descoperi dacă este sau nu visul oricărui şofer, fie el îndrăgostit de caii putere ori familist preocupat de siguranţa copiilor. N-ai şansa în fiecare zi de a te plimba cu o asemenea bijuterie auto aşa că nu a contat nicidecum vremea ploioasă şi potrivnică Noul Touareg mi-a oferit încredere totală încă de când am urcat în maşină. Spaţioasă, elegantă, ultraperfecţionată, noua realizare a specialiştilor de la Volkswagen este făcută să te răsfeţe. După ce m-am alintat aşezându-mă comod pe scaunul şoferului care s-a ajustat pneumatic după corpul meu, a început marea aventură. Eram cucerită de spaţiul extrem de generos, de pielea catifelată, de atmosfera ideală creată de sistemul de climatizare, de volan, de schimbătorul de viteze, de bord... Ei, când am dat cu ochii de bord am avut o reţinere. Nu credeam că mă voi descurca vreodată singură aşa că am apelat la specialiştii Cybernet Auto Center Piatra Neamţ. Ei bine, am rămas şi eu uimită cât de simplu e totul, cât de firesc sunt aşezate comenzile şi cât de repede poţi cunoaşte practic noul Touareg. Şi cât de repede te cunoaşte el pe tine. Pachetul Memory Premium memorează poziţia ambelor scaune din faţă şi a oglinzilor electrice exterioare, poziţia consolei volanului, dar şi înâlţimea centurilor de siguranţă. Totul e perfect. Am ieşit din parcare fără absolut nicio problemă. Noul Touareg are un sistem de camere video ce permit vizualizarea elementelor marginale ale maşinii, astfel că orice manevră (fie de parcare, fie atunci când intri într-o intersecţie fărăvizibilitate) devine lesnicioasă. Practic, am văzut după colţ! Farurile sunt controlate de un sistem special ce le comutăautomat pe fază scurtă sau pe fază lungă

 

După ce au fost asiguraţi cu japca: Sinistraţii abonaţi Romtelecom vor primi despăgubiri de până la 20.000 de euro de la Astra

Sursa: Natalia RISTEI Clienţi a vrut, clienţi a găsit. Societatea de asigurări Astra este pusă acum în situaţia de a plăti mii de despăgubiri consistente cetăţenilor afectaţi de inundaţii şi care sunt abonaţi ai Romtelecom. În primăvară, Romtelecom şi Astra au demarat o campanie prin care toţi abonaţii principalului operator de telefonie fixă au primit câte o poliţă de asigurare a locuinţei, poliţă ce este plătită de Romtelecom până pe 17 iulie. Cei care doreau să şi-o prelungească peste această dată, ar fi trebuit să plătească încă 10 euro societăţii de asigurare. Au fost şi cetăţeni care s-au dus la Romtelecom şi au anunţat că refuză poliţa de asigurare, dar au fost puţine cazuri. Acum Astra şi Romtelecom se confruntă cu o situaţie pe care nu au anticipat-o la demararea acestei acţiuni promoţionale. Mii de clienţi ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţiile petrecute în ultimele zile (adică înainte de termenul de expirare a poliţelor) vor trebui despăgubiţi cu sume consistente de către Astra, fără ca ei să fi contribuit cu vreun bănuţ la bugetul societăţii de asigurare.   Cei de la Astra nu s-au gândit, probabil, atunci când au încheiat aceste poliţe, că s-ar putea ca în această primăvară locuinţele oamenilor să fie inundate, astfel că acum au de plătit bani grei abonaţilor Romtelecom. Ploile abundente din ultimele săptămâni au generat pagube uriaşe care vor fi mai uşor de suportat de sinistraţi dacă Astra îşi va onora obligaţiile înscrise în poliţele de asigurare promoţionale. Este vorba despre abonaţii Romtelecom, inclusiv cei care au posturile telefonice suspendate, afectaţi de inundaţii, care pot beneficia de despăgubiri de până la 20.000 de euro prin poliţa de asigurare a locuinţelor. Dacă nu au refuzat poliţa de asigurare pe care au primit-o cadou în luna aprilie, abonaţii din Tămăşeni, Doljeşti, Sagna, Gâdinţi, Ion Creangă, Dămuc şi Bicaz-Chei au tot dreptul să primească despăgubiri pentru faptul că ploile abundente le-au afectat locuinţele. Ca să aflăm dacă, într-adevăr, Astra îşi asumă responsabilitatea cu privire la aceste poliţe de asigurare a locuinţelor şi dacă sunt valabile, am sunat la Agenţia Astra din Piatra-Neamţ, pe post de "sinistrat" din Tămăşeni, cu casa inundată fix pe 30 iunie. Aici însă nu se cunosc foarte bine regulile după care se onorează poliţa de asigurare oferită cadou de Romtelecom, abonaţilor. Cel puţin nu de către angajatul care a răspuns la telefon, enervat de întrebările "sinistratului" pe această temă. "Dacă nu aţi achitat rata atunci nu aveţi cum să primiţi despăgubiri. Dacă s-a întâmplat înainte de 1 iulie, atunci nu ştiu. Nu ştiu dacă sunt valabile, parcă trebuia achitată o rată... Mai bine sunaţi la agenţia din Roman", a spus bărbatul. Ce nu ştia el era că prima rată, care dădea valabilitate poliţei de asigurare până pe 17 iulie 2010, a fost achitată de Romtelecom. La agenţia Roman, o salariată era mult mai pregătită decât colegul ei din Piatra-Neamţ: "Poliţele încheiate de Romtelecom cu noi sunt valabile. Dacă s-a întâmplat să fiţi inundat, veniţi să vedem ce putem face. Dacă poliţa este încheiată la noi atunci trebuie să vă despăgubim". Nu am putut afla dacă Astra Piatra-Neamţ a întregistrat vreo cerere de despăgubire din partea clienţilor Romtelecom pe baza poliţei de asigurare a locuinţei, pentru că directorul Ioan Fâcă nu a fost ieri de găsit. Dacă a vrut mulţi clienţi cu orice chip, acum să achite despăgubiri La finele lunii aprilie şi începutul lunii mai, cotidianul Realitatea Media a relatat cum Romtelecom a încheiat poliţe de asigurare a locuinţei în numele clienţilor săi, cu societatea Astra, dar fără a-i întreba şi pe aceştia dacă sunt de acord sau nu. Romtelecom şi Astra s-au dedat la aceste fapte pentru a atrage potenţiali clienţi înspre societatea de asigurări, mai ales că proiectul de lege privind obligativitatea asigurării locuinţelor ar putea fi aprobat în curând. Astfel, clienţii Romtelecom au primit în aprilie, pe lângă factură, şi o poliţă de asigurare a locuinţei, oferită de societatea de asigurări Astra, în urma unui parteneriat încheiat între cele două companii. Poliţa de asigurare este gratuită trei luni, până pe 17 iulie, după care, beneficiarul trebuie să achite o rată de 10 euro pentru suma asigurată de 20.000 de euro, restul de 10 euro fiind suportaţi de către Astra. Reprezentanţii ambelor companii au declarat că există un protocol încheiat între ele, însă Romtelecom, cea care a pus la dispoziţie datele persoanelor ale clienţilor, nu a binevoit a-şi întreba clienţii dacă doresc sau nu acest "cadou" şi dacă sunt de acord ca datele lor să fie utilizate de Astra. Acum se va dovedi dacă, într-adevăr, Romtelecom s-a gândit la binele clienţilor săi.

 

Internauti nemteni cercetati de Politie

Mai mulţi nemţeni sunt cercetaţi de poliţişti pentru că, în luna iunie, prin intermediul programului DC^^, au pus la dispoziţia altor utilizatori diverse de internet fişiere muzicale, nerespectând drepturile de autor. Anunţul a fost făcut de Asociaţia Industriei Muzicale din România (AIMR) care a strâns, luna trecută, probe împotriva a 40 de internauţi utilizatori de DC^^, din mai multe oraşe din ţară. "Inspectorii au monitorizat şi adunat probe împotriva unui număr important de utilizatori de DC^^, din municipiile Bucureşti, Miercurea Ciuc, Craiova, Sfântu Gheorghe şi judeţele Cluj, Gorj, Neamţ, Vrancea, Giurgiu, Suceava, Botoşani şi Ilfov. Aceştia sunt suspectaţi că au pus la dispoziţie fişiere muzicale prin intermediul internetului, încălcând Legea Nr. 8/ 1996. Dosarele cu probe vor fi trimise la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul fiecarui inspectorat judeţean de poliţie, serviciu îndrepţit să înceapă cercetarea prin percheziţie domiciliară. «Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani, sau cu amendă, punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor, inclusiv opere muzicale», se arată în comunicatul AIMR. Utilizatorii de DC^^ sau ODC accesează diverse huburi, ceea ce implică, în mod necesar, punerea de dispoziţie de informaţie, prin minima de share (partajare sau punere la dispoziţie) impusă de administrator. Peste 90% din informaţia partajată de useri este informaţie protejată de copyright (muzica, film, soft, jocuri). Conexiunile peer-to-peer reprezintă principala formă de facilitare a pirateriei online de muzică, în special în variantele DC^^ şi torrent. Monitorizarile online realizate de AIMR au caracter permanent.

Ai sugestii?Eu te ascult

Administrator Tehnic

Adrese utile

Sondaj de opinie

Cum credeti ca va fi 2010?
 

Avem online:

Avem 11 vizitatori online

Starea vremii

Piatra Neamţ
Romania
Sunrise : 09.09.2010 06:44   Sunset : 09.09.2010 19:3906:44
19:39
New Moon
Friday 10.09.2010
13°C Rain from southeast
3.7 m/s
1.7 mm
Rain, 3.7 m/s, Southeast, Gentle breeze. 1.7 mm. 1022.4 hPa
Weather from yr.no

Curs valutar BNR

TaraSimbolCurs
State flagCAD 3.2525
State flagCHF 3.3178
State flagEUR 4.2821
State flagGBP 5.1841
State flagUSD 3.3684
State flagXAU 135.5957

Valabil azi: 2010-09-09
Sursa: BNR